BNR menține dobânda cheie la 6,5%. Estimări legate de evoluția inflației și a economiei

Banca Centrală menține rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, decizie justificată de condițiile de incertitudine legat de evoluția economică.

Banca Centrală a menținut rata dobânzii la 6,5%

BNR a decis să mențină rata dobânzi de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, conform unui comunicat emis la finalul ședinței Consiliului de Administrație. Decizia adoptată de Banca Centrală are la bază evaluările şi datele disponibile, dar și temerile legate de incertitudinea evoluției economice.

„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 8 octombrie 2025, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, a anunțat BNR în comunicatul de presă.

În piața monetară, Banca Centrală a evidențiat reducerea lentă a dobânzilor în lunile august și septembrie. Acestea au rămas la un nivel mai ridicat față de cel înregistrat în luna aprilie.

În acest context, piața creditului a continuat să se tempereze, conform comunicatului BNR. Datele arată o scădere a dinamicii anuale de la 9,1% în iunie la 8% în august. Acest lucru se datorează, în special încetinirii componentei de creditare în lei.

Ce se întâmplă cu inflația

Banca Centrală vede o semi-stagnare a economiei în semestrul al doilea din acest an. Potrivit estimărilor inflația ar putea ajunge pe un platou, după care ar urma să scadă ușor până la finele anului. Indicele inflației a crescut, de la 4,9% în aprilie, la 7,8% în iulie și 9,9% în august. Această evoluție s-a datorat creșterii abrupte a prețurilor la energia electrică și majorării generalizate a prețurilor ca urmare a creșterii TVA și a accizelor.

„Actualele evaluări relevă perspectiva ajungerii ratei anuale a inflației pe un platou la finele trimestrului III și a descreșterii foarte lente a acesteia în următoarele trei luni, pe fondul efectelor tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor”, se arată în comunicatul emis de Banca Centrală.

Prognoza din luna august arată indică o inflație de 9,2% în septembrie, iar mai apoi de 8,8% către finalul anului. Rata inflației de bază, din calculul căreia sunt eliminate mai multe prețuri, cum sunt cele volatile și cele administrate, indice urmărit de BNR, a urcat de la 5,7% în iunie la 7,9% în august.

„Evoluția reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelului crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt”, arată BNR.

Banca Centrală avertizează că economia stagnează

BNR a mai remarcat o creștere a PIB trimestrial în trimestrul al doilea, de la 0,1%, în trimestrul precedent la 1,2%. Creșterea anuală s-a menținut la 0,3%, în contextul încetinirii cererii interne datorată scăderii investițiilor și a consumului. Pe fondul scăderii consumului s-a înregistrat o încetinire a vânzărilor cu amănuntul, dar și o scădere a importurilor. Astfel, exporturile au crescut mai rapid, iar deficitul comercial a scăzut ușor.

„Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, a mai arătat BNR.

Banca Centrală a mai arătat că după creșterea inflației, provocată de creșterea taxelor pe consum, se așteaptă ca fiscalitatea să ducă la o răcire a economiei, iar acest lucru ar putea avea ca efect și scăderea presiunilor inflaționiste.

„Implementarea, în ansamblul său, a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie este însă de natură să antreneze presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi din partea cererii agregate, în principal prin corecția bugetară inițiată astfel în 2025 și accentuată probabil în anul viitor, ce va conduce și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent”, a mai arătat BNR.