Cum afectează lipsa bancomatelor dezvoltarea economică! 25% din români sunt la mai mult de 5 km distanță de un ATM

Directorul adjunct al Direcției de Stabilitate din Banca Națională, Matei Kubinschi, afirmă că 25% din populație trăiește într-o rază de un kilometru față de un bancomat, iar 50% se află într-o rază de doi kilometri. Totodată, acesta recunoaște și o problemă: 10% din populație locuiește la mai mult de opt kilometri distanță de un bancomat, potrivit Hotnews.

Această abordare oferă BNR posibilitatea de a identifica în mod clar regiunile în care accesul la numerar este mai dificil, evidențiind zonele vulnerabile din punct de vedere al infrastructurii financiare. Astfel, Banca Centrală poate analiza aceste zone și poate dezvolta strategii specifice pentru a îmbunătăți accesul la serviciile financiare, contribuind astfel la reducerea inegalităților economice și sociale. Aceste măsuri ar putea include extinderea rețelei de bancomate sau implementarea unor soluții alternative, care să răspundă nevoilor comunităților mai izolate.

BNR analizează accesibilitatea la bancomate

Declarațiile sale au fost făcute în cadrul conferinței „Anul Financiar 2025”, organizată de Finmedia. Folosind tehnici de analiză geospațială, BNR a realizat o hartă detaliată a tuturor unităților bancare și ATM-urilor din România, marcându-le pe baza coordonatelor de latitudine și longitudine. Astfel, au calculat distanțele dintre acestea și zonele populate ale țării pentru a evalua accesibilitatea populației la unități bancare și bancomate.

Rezultatele arată că în județul Tulcea există un bancomat la fiecare 100 de kilometri pătrați, iar în alte patru județe se regăsesc mai puțin de două bancomate la aceeași unitate de suprafață.

Comparând cu țările din jur, raportat la numărul de populație (la 100.000 de adulți), România dispune de o rețea de ATM-uri mai mare decât Cehia, atât din perspectiva numărului de bancomate, cât și al unităților bancare, având o rețea similară cu cea a Poloniei, dar mai mică decât cea din Bulgaria.

Din punct de vedere teritorial (pe kilometru pătrat), România se află pe ultimul loc, atât în ceea ce privește numărul de ATM-uri, cât și al unităților bancare.

21% din localitățile mici beneficiază de acest serviciu

Din cele 3.186 de localități din România, 1.055 (32%) dispun de bancomate, care deservesc o populație de 13,4 milioane de persoane, adică aproximativ 71% din populația rezidentă de peste 15 ani.

Toate UAT-urile din mediul urban au acces la bancomate. Dintre cele 221 de UAT cu mai mult de 10.000 de locuitori, doar 3 nu sunt dotate cu bancomate, iar dintre UAT-urile cu o populație între 5.000 și 10.000 de locuitori, 312 din totalul de 464 beneficiază de bancomate (67%). Pe de altă parte, dintre cele 2.501 UAT-uri cu mai puțin de 5.000 de locuitori, doar 525 (21%) au bancomate disponibile.

Un sfert din populație trăiește în zone aflate la cel puțin 5 km distanță de un bancomat, dintre care 10% se află la mai mult de 8,5 km distanță. Aproape 1% din populație locuiește la mai mult de 15,8 km de un bancomat, în ciuda unei acoperiri relativ bune la nivel național. Totuși, există zone în care accesul la bancomate este mai dificil, în special în anumite regiuni din Moldova și în părți din Oltenia și Sudul Munteniei.

În Municipiul București se află cele mai multe bancomate (1.604), cu cea mai mare densitate de bancomate pe 1.000 de locuitori (un bancomat la 1.160 locuitori) și cea mai mare densitate pe kilometru pătrat (6,37 bancomate pe km²). În cadrul capitalei, Sectorul 1 are cea mai mare densitate de bancomate, iar Sectorul 5 cea mai scăzută.

Adjunctul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a subliniat, de asemenea, legătura dintre dezvoltarea economică a județelor și numărul de unități bancare și instituții de credit.

„Dacă ne uităm la relația dintre numărul de ATM-uri și PIB per capita pe fiecare județ sau numărul de unități bancare și creditul din acel județ, vedem o corelație pozitivă și o relație strânsă. Această relație poate să ne permită să distribuim strategic aceste unități pentru a permite accesul populației și firmelor la servicii financiare și să le integrăm mai bine în circuitul economic”, spune Matei Kubinsch.