De când s-a instalat la BNR, în mai 1990, Mugur Isărescu a avut câteva coşmaruri: Inflaţia, cursul valutar, deficitul de cont curent şi situaţia sistemului bancar

În trimestrul întâi din 2015 România a raportat o creştere economică de 4,3% faţă de T1 2014 şi de 1,6% faţă de T4 din 2014. Este al doilea cel mai bun trimestru economic din ultimii şapte ani ca ritm de creştere după T4 din 2013, când plusul a fost de 5,2% (faţă de T4/2012).

 “Această creştere economică este sustenabilă, adică are loc fără să înrăutăţească alţi indicatori macro, aşa cum s-a întâmplat în perioada de boom 2005-2008, pe credite/datorie (chiar dacă dobânzile erau mari atât la lei, cât şi la euro), pe scăderea cursului (de la 4 lei la 3,3 lei pentru un euro), pe deficit de cont curent (peste 10% din PIB în 2008, adică 15 miliarde de euro numai într-un an, ceea ce a avut ca rezultat în 2009 imensul împrumut de la FMI), sau cum s-a întâmplat în anii ’90 (inflaţie, deficit bugetar mari, nerestructurarea întreprinderilor de stat, producţie fără desfacere, şi creditarea operată de băncile de stat)”, explică Cristian hostiuc într-un editorial postat pe Ziarul Financiar.

“De când s-a instalat la BNR, în mai 1990, Mugur Isărescu a avut câteva coşmaruri: inflaţia, cursul valutar, deficitul de cont curent (consumăm mai mult decât ne permitem, iar diferenţa o acoperim prin datorie externă), creşterea economică, dar sustenabilă, fără să pocnească alţi indicatori macro, şi situaţia sistemului bancar”, adaugă jurnalistul.

Situația sistemului bancar este în curs de rezolvare, procesul de curăţenie de credite neperformante desfăşurându-se accelerat, sub presiunea BNR. La anul băncile locale o vor lua de la zero, aproape curate, nota de plată a creditelor acordate pe bandă rulantă în perioada de boom şi transformate în neperformante în criză fiind onorată de acţionari şi clienţii buni.

“Dacă România a ajuns la creştere economică sustenabilă, cum poate avea un sistem financiar care să finanţeze economia şi capitalul românesc, o piaţă bursieră care să constituie o alternativă la bănci (nu de alta, dar România să nu rămână prizonieră unei singure pieţe ca acum), un sistem de educaţie care să furnizeze forţă de muncă pentru ceea ce cere piaţa şi un sistem fiscal care să încurajeze businessul, nu să îl caroteze? Nu poate exista creştere economică sustenabilă numai cu multinaţionale”, mai scrie Hostiuc.