București și Ilfov sunt cele mai puternice județe din România, în funcție de cifra de afaceri a companiilor înregistrate, la mare distanță de restul țării.
Discrepanța între județe, respectiv regiuni este uriașă, potrivit unui raport realizatde KeysFin. Companiile din București au o cifră de afaceride peste 5 ori mai mare față de Ilfov, care are dublu față de ocupanta locului 3, Timiș.
București – 570,8 miliarde de lei
Ilfov – 111,8 miliarde de lei
Timiș – 67,2 miliarde de lei
Cluj – 65,7 miliarde de lei
Argeș – 65,5 miliarde de lei
Printre codașe se numără Covasna, Teleorman, Vaslui și Caraș-Severin,cu cifră de afaceri de 95 de ori mai mică față de București, respectiv de 10 ori față de Timiș, Cluj și Argeș.
Covasna – 6,5miliarde de lei
Teleorman – 6,4miliarde de lei
Vaslui – 6,4miliarde de lei
Caraș-Severin – 6,2 miliarde de lei
Mehedinți – 3 miliarde de lei
Bucureștiul domină autoritar topul celor mai bogate județe din România. În opinia lui Florin Jianu, fost ministru al Mediului de Afaceri,trebuie luat în calcul și faptul că majoritatea companiilor străine deși raportează finanțele în Capitală, pentru că este mai la îndemână, își desfășoară activitatea în alte județe.
„Este și o chestiune de felul în care este construit ANAF-ul, pentru că marii contribuabili sunt înregistrați la București. Le este mai simplu în ceea ce privește raportarea. Cumva, este o raportare falsă. Asta nu înseamnă că activitatea tuturor acestor companii se desfășoară în București.
Pe de altă parte, centrele universitare sunt și ele polarizate industrial: Cluj, Timișoara, Iași. Forța de muncă, cea calificată, este concentrată în aceste regiuni, cu un istoric de industrie.Lipsa infrastructurii se vede în județele sărace, lipsa resursei umane etc.
La noi, antreprenoriatul există doar de 30 de ani, există o polarizare masivă. Există județe foarte sărace lângă județe bogate. Dacă privimistoricul, în statele din vest a existat o dezvoltare echilibrată a regiunilor”, a declarat Florin Jianu pentru B1.ro.
Președintele CNIPMM crede că fondurile europene care vor putea fi accesate pentru 2021-2022, ar putea propulsa regiunile slab dezvoltate ale țării. Astfel, și forța de muncă puternic concentrată în județe București, Ilfov și Cluj, ar putea reveni în județele de origine.
„Avantajul cu privire la fondurile pentru Programul Operațional Regional vor fi regionalizate, nu centralizate. Fiind o autoritatea de management la nivelul regiunii, poți să echilibrezi mai mult.
Infrastructura are un rol covârșitor. Să ne uităm la Constanța, care după construcția Autostrăzii Soarelui și-a dublat PIB-ul în câțiva ani de zile”, a mai precizat Jianu, pentru B1.ro.
Pentru a observa și mai bine decalajele dintre regiuni, economistul Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal, crede că trebuie luat în considerare și PIB-ul pe cap de locuitor. Și aici, decalajele sunt uriașe, caz aparte la nivel european.
„Trebuie să ne uităm și la PIB, care ne arată aceeași imagine. Sunt câteva județe foarte bogate față de media națională și foarte multe județe sărace. Sunt câteva județe foarte sus, cum este Bucureștiul, Cluj, Timișoara, Brașov. Diferența dintre cel mai bogat și cel mai sărac este foarte mare. Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor este cam de 125% din media europeană. Media națională este cam de 65% față de media europeană. Cel mai sărac județ, Vaslui, este undeva cam la 25-30%, o discrepanță foarte mare.
Cel mai bogat județ al țării este cam de 5 ori mai bogat decât cel mai sărac, dacă vorbim despre PIB per capita.Decalajele regionale sunt foarte adânci în România, nu cred că mai există un alt stat în Europa în care să ai decalaj de 1 la 5 între cel mai bogat și cel mai sărac”, a declarat Ionuț Dumitru pentru B1.ro.
Economistul subliniază importanța infrastructurii în dezvoltarea economică a României.
„Este vorba despre investițiile care s-au făcut în aceste județe și unde s-au localizat investitorii, în general. O condiție importantă, infrastructura. De exemplu, în zona de vest, unde sunt mulți investitori străini în Transilvania. Foarte puțini s-au dus în Moldova, din lipsa infrastructurii.Avem o oportunitate uriașă în exercițiul financiar 2021-2027, fonduri europene. Am mai avut și în trecut, dar nu am beneficiat de ele”, a declarat Dumitru pentru B1.ro.