Metroul din Bucureşti înainta cu 4 km pe an înainte de Revoluţie. La un sfert de secol distanţă, la magistrala 5 s-au săpat 6 km în doi ani

Lucrările la magistrala 5 de metrou înaintează cu viteza melcului. Cele două utilaje automate de forare a tunelurilor au executat 6,2 kilometri în 2 ani, adică 13-15 metri liniari pe zi.

Comparativ, înainte de Revoluţie, când s-a făcut cea mai mare parte a reţelei de transport subteran din Bucureşti, care azi numără circa 70 de kilometri, metroul din București înainta cu 4 kilometri pe an.

„ Este ade­vărat. Înainte, proiectantul, antrepre­norul şi beneficiarul erau unul şi acelaşi. Statul centra, el dădea cu capul. Acum sunt şi o serie de formalităţi care trebuie realizate, începând de la licitaţii“, spune Udrişte, inginer feroviar şi fost director al Metrorex, pentru Ziarul Financiar.

Deşi contractul pentru construirea metroului din Drumul Taberei a fost semnat în 2011 şi lucrările trebuia să fie gata în trei ani, adică în 2014, deocamdată încă nu este finalizată nici structura. În prezent structura are un stadiu de execuţie de 70%, iar în decursul acestui an ar urma să fie finalizată în totalitate, potrivit lui Mihai Divlan, responsabil tehnic cu execuţia structurii din partea consorţiului care realizează lucrările, Astaldi (Italia) – FCC Construccion (Spania). Printre problemele care au dus la întârzierea lucrărilor se numără şi desco­perirea unor conducte, spre exemplu, pe traseul viitoarei magistrale.

„Înainte de ’89 nu se cartografiau toate utilităţile. Am avut surprize de-a lungul traseului, de la conducte până la fibră optică. Am făcut devieri după ce am cerut punctele de vedere ale proiectantului şi ale beneficia­rului (Metrorex – n. red.)“, explică Divlan prin­cipa­lele dificultăţi întâlnite pe parcursul lucrărilor.

După ce utilajele de forare botezate Varvara şi Filofteia au săpat tunelurile dintre viitoarele staţii Academia Militară şi Râul Doamnei, în prezent cele două utilaje cunoscute sub denumirea de TBM-uri (tunnel boring machine) sunt demontate şi vor reveni la staţia de metrou Academia Militară, de unde vor relua săpăturile către staţia Eroilor, unde vor încheia de altfel săpăturile. Cele două „cârtiţe“ valorează circa 30 mil. euro şi, în total, au o lun­gime de circa 100 de metri fiecare. În medie, acestea înaintează cu 13-15 metri pe zi, dar a existat şi un record în care au reuşit să sape 45 de metri în 24 de ore.

În general, distanţa dintre staţiile viitoarei magistrale de metrou, care ar urma să fie gata în semestrul al doilea din 2016, va fi de 300-500 de metri. La viitoarea magistrală de metrou lucrează în prezent 800 de oameni, fiind cel mai mare şantier de construcţii din Bucureşti şi cea mai im­portantă lucrare de infrastructură construită în Capitală după ’89, potrivit datelor ZF.

Construcţia magistralei de metrou 5 Râul Doamnei-Eroilor, cel mai mare proiect de infrastructură urbană din ultimii 25 de ani, cu o valoare de peste 600 milioane de euro, reprezintă un proiect care s-a făcut cu sacrificii şi cu cicatrici vizibile şi la suprafaţă: Drumul Taberei, unul dintre cele mai verzi cartiere din Bucureşti, a fost presărat cu şantiere largi ale viitoarelor staţii de metrou.

Până în martie, Metrorex s-a angajat să desemneze câştigătorul contractului de achiziţie a maxim 51 de trenuri de metrou pentru magistrala 5, contract estimate la 440 de milioane de euro. Metrorex a primit oferte pentru aceste trenuri din partea Alstom (Franţa), CAF (Spania), CSR (China), Pesa (Polonia) şi Astra Vagoane (România).