Munca la negru în România. Statul pierde câte 700 de lei pentru fiecare 1.000 de lei net plătiți fără factură

În vreme ce majorează taxele, ca să facă rost de bani, statul este neputincios în fața muncii la negru. Numeroși instalatori, zugravi, mecanici auto, profesori etc. prestează servicii pentru care nu taie chitanță.

Cuprins:

• Unde se întâlnește munca nefiscalizată
• Câte persoane muncesc la negru
• Cât pierde statul din cauza muncii la negru
• Cele mai expuse meserii la munca la negru

Munca la negru şi serviciile nefiscalizate sunt parte a vieții de zi cu zi în România. În condițiile în care impozitarea muncii este printre cele mai ridicate din Europa, iar nivelul de trai este foarte scăzut, mulți meseriași preferă să-și câștige traiul practicând munca la negru. Este drept că, anual, pierderile aduse bugetului sunt uriașe, însă, mulți nu au alte soluții pentru a supraviețui.

Legal, pentru a rămâne cu 1.000 de lei net, un lucrător ar trebui să încaseze 1.763 lei pentru serviciile prestate. Practic, statul îl taxează cu aproape jumătate din ceea ce câștigă. În aceste condiții, chiar dacă au de pierdut la pensie sau la asigurările de sănătate, mulți preferă să nu-și plătească contribuțiile și impozitele.

Există mai multe meserii, de regulă în domeniul prestărilor de servicii, ale căror practicanți preferă să lucreze la limita sau chiar în afara legii.

„Munca nedeclarată este un fenomen complex, despre care statul român nu comunică regulat. De aici înţelegem că acceptă şi tolerează sistemul. Din diverse date şi rapoarte, înţelegem că în România economia informală, inclusiv munca la negru, a reprezentat în 2023 în mod optimist 13% din PIB şi pesimist, circa 29% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Munca la negru sau la gri, o formulă în care se fiscalizează parţial, de exemplu pe salariul minim pe economie, rămâne o realitate vizibilă în piaţa muncii şi se consideră în general că reprezintă între 50 şi 60% din economia informală a României“, a spus Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane BPI România, citată de ZF.

Unde se întâlnește munca nefiscalizată

Munca nefiscalizată este prezentă, în special în sectoarele de prestări servicii (îngrijire, înfrumuseţare, industria meditaţiilor), în agricultură, în construcţii, HoReCa şi mai degrabă în mediul antreprenorial.

„În general, este vorba de munca slab calificată, unde salariatul nu are altă opţiune sau în servicii, atunci când persoana îşi vinde propriile prestaţii. Companiile mari, româneşti sau străine, sunt mult mai vizibile şi nu mai pot justifica un asemenea sistem, decât dacă se bucură cumva de complicităţi printre autorităţile de control.

ITM publică periodic rapoarte de control care arată şi ponderea muncii la negru, dar se efectuează mult prea puţine controale comparativ cu ponderea acestui fenomen în economie“, a precizat Raluca Pârvu.

Câte persoane muncesc la negru

Estimările AmCham, din 2023, indicau că aproximativ 1,4 milioane de persoane muncesc nedeclarat. Numărul reprezintă circa 25% din totalul angajaţilor cu normă întreagă, adică 5,1 milioane. Rata ocupării a stagnat la aproximativ 63% în 2023, cu tendinţă uşor descendentă în 2024–2025.

Numărul angajaţilor cu două contracte a crescut semnificativ până la peste 1 milion în 2025, ceea ce indică tentă spre flexibilizare informală a muncii, a este de părere Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

„Economişti precum Ionuţ Dumitru indicau un număr mai mare, de 1,9–2 milioane de persoane care activează la negru, în special în comerţ, industria prelucrătoare, construcţii şi agricultură. Un studiu BNS din aprilie 2025 estima că prin integrarea în legalitate a acestor lucrători nedeclaraţi, numărul de salariaţi ar putea creşte cu 30%, adică la peste 7,4 milioane persoane, şi că bugetul ar câştiga 18,7 miliarde lei anual“, a detaliat ea pentru ZF.

Cât pierde statul din cauza muncii la negru

Pentru fiecare 1.000 de lei plătiţi „la negru“, statul român pierde în jur de 700 de lei, lunar. Aceste pierderi se reflectă în bugetele pentru asigurări de sănătate și de pensii. Astfel, pentru o persoană, pierderile se ridică la aproximativ 9.000 de lei pe an.

„Pe termen scurt, sunt evidente pierderile directe – pe acestea le înţelegem cu uşurinţă. Dacă angajaţii lucrează fără forme legale, statul nu colectează nici impozitul pe venit, nici contribuţiile sociale, iar angajatorul evită contribuţia la asigurări de muncă. Folosind exemplul de 1.000 lei salariu în mână, adică un brut de 1.763 lei, calculul total este de 762 lei sarcină fiscală pierdută lunar pentru fiecare persoană, adică peste 9.000 lei anual“, a explicat Raluca Pârvu.

Lucrând fără forme legale, angajatul primeşte un salariu mai mare decât dacă ar lucra cu contract de muncă, dar nu este asigurat medical, nu contribuie la pensie şi nici nu beneficiază de protecția socială pentru șomaj.

Cele mai expuse meserii la munca la negru

Studiile arată că cele mai expuse meserii pentru munca la negru sau la gri sunt următoarele:

• Muncitori necalificaţi în construcţii
• Muncitori necalificaţi în agricultură
• Lucrători sezonieri
• Personal HoReCa (ospătari, bucătari)
• Îngrijitori/bonă
• Angajaţii din îngrijire, înfrumuseţare
• Industria meditaţiilor