Refugiații ucraineni vor deveni impozabili în România. Cum se va determina dacă persoana în cauză îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal

Refugiații ucraineni vor deveni impozabili în România. Cum se va determina dacă persoana în cauză îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal
Foto: Pixabay

Cetăţenii ucraineni care vor fi încadrați ca rezidenţi fiscali români, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale, potrivit unei analize realizată de o companie de consultanţă.

„Pe partea de stabilire a reşedinţei în România şi a accesului la piaţa muncii, lucrurile sunt ceva mai simple şi la îndemână, existând unele derogări legislative. Din perspectiva fiscală însă, şederea pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de şase luni, mai exact mai mare de 183 de zile, se poate translata în obligaţii fiscale suplimentare” susţin autorii analizei.

Legislația fiscală din România prevede obligaţia completării formularului Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România de către orice persoană fizică care soseşte în ţara noastră şi va avea o şedere pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.

Chestionarul se depune la autoritățile fiscale române, după împlinirea perioadei de 183 de zile

Ulterior, se presupune stabilirea statutului fiscal în România a persoanei fizice. Acest lucru se întâmplă prin emiterea unei Notificări privind îndeplinirea condiţiilor de rezidenţă de către autorităţile fiscale, scrie Ziare.

Pe baza situației personale analizate se poate concluziona dacă persoana în cauză îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a fi considerată rezidentă fiscal în România. Cetățenii pentru care se va confirma, vor deveni impozabili în România, pe veniturile lor globale.

„Dacă anumite disponibilităţi băneşti au fost transferate deja în România, decizia în sine a determinat, pentru cetăţeanul respectiv, ca sursa ulterioarelor venituri din deţinerea acestora, precum venituri din dobânzi, să fie una română, ceea ce, pe cale de consecinţă, duce la impozitarea automată a acestor venituri în România”, susțin autorii.

Rezidența fiscală în România atrage obligaţia de declarare aici şi de impozitare corespunzătoare a eventualelor venituri externe pe care cetăţeanul ucrainean le-ar putea obţine, încă din prima zi de prezenţă aici: fie din închirierea unei proprietăţi deţinute în afara României, fie din deţinerea şi/sau transferul unor acţiuni la societăţi străine sau alte investiţii similare pe care cetăţeanul ucrainean le-ar putea avea.

„Toate aceste obligaţii suplimentare, de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale în România, cad în sarcina cetăţeanului ucrainean. Important de menţionat este faptul că şederea în România, prin stabilirea reşedinţei aici, atrage, de asemenea, calificarea cetăţeanului ucrainean drept contribuabil la sistemul de asigurări sociale obligatorii din România – cu posibile obligaţii de plată suplimentare pentru veniturile personale obţinute din România şi/sau din afara României, după caz”

Cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează în România, dar sunt plătiţi în continuare de un angajator ucrainean

Cetățenii ucraineni angajaţi în România datorează atât impozit pe venitul din salarii, cât şi contribuţiile sociale obligatorii, pentru activitatea salarială desfăşurată la noi în ţară, similar unui angajat român, fără obligaţii personale suplimentare, de declarare sau de plată.

„Este exact cazul celor peste 6.400 de cetăţeni ucraineni înregistraţi pe statele de plată ale unor companii româneşti, care figurează în statisticile Ministerului Muncii”, menţionează consultanţii.

În cazul cetăţenilor ucraineni care lucrează în România, dar sunt plătiţi în continuare de un angajator ucrainean, este de menţionat faptul că obligaţiile de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale datorate în România, atât din perspectiva impozitului pe venitul din salarii, cât şi a contribuţiilor sociale obligatorii, cad doar în sarcina cetăţeanului ucrainean.

„Concluzia este una singură: nu există derogări speciale de la prevederile generale ale legislaţiei fiscale din România pentru cetăţenii ucraineni refugiaţi de război. Mai mult, schimbarea rezidenţei fiscale în cea română, prin îndeplinirea condiţiilor specifice din legislaţie, coroborat cu prevederile Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri dintre România şi Ucraina, atrage obligaţii fiscale suplimentare pentru cetăţenii ucraineni stabiliţi în România”, au precizat autorii.

Urmăriți B1TV.ro și pe