România în fața unei crize economice în 2025: 10 riscuri majore care vor afecta populația cu venituri mici

Anul 2025 aduce provocări serioase pentru economia României, conform unei analize realizate de profesorul Cristian Păun de la Academia de Studii Economice din București. Inflația, majorarea fiscalității, instabilitatea politică și încetinirea reformelor sunt doar câteva dintre cele zece pericole economice identificate. Specialistul, citat de wall-street.ro, subliniază că impactul va fi resimțit cel mai puternic de românii cu venituri mici, deja afectați de scăderea puterii de cumpărare.

1. Inflația – principalul risc macroeconomic

Inflația continuă să reprezinte cea mai mare amenințare economică pentru 2025, în contextul unui deficit bugetar ridicat. Potrivit lui Cristian Păun, România consumă resurse pe care nu le produce, iar finanțarea deficitelor prin împrumuturi externe pune presiune suplimentară asupra prețurilor și dobânzilor.

2. Creșterea fiscalității – presiune suplimentară pe economie

Deși autoritățile au promis anterior că nu vor majora taxele, sfârșitul anului 2024 a adus noi ordonanțe fiscale. Acestea includ creșteri de accize, eliminarea unor facilități fiscale și restrângerea criteriilor de încadrare pentru microîntreprinderi. Profesorul Păun avertizează că aceste măsuri vor afecta în mod special mediul de afaceri mic și mijlociu.

3. Populația vulnerabilă va resimți cel mai puternic efectele

Combinarea inflației cu fiscalitatea în creștere va conduce la o deteriorare accentuată a puterii de cumpărare pentru categoriile sociale cu venituri mici.
Potrivit economistului, măsurile fiscale recente și înghețarea salariilor și pensiilor vor accentua inegalitatea economică

4. Dobânzile vor rămâne ridicate

Chiar dacă indicatori precum IRCC au înregistrat scăderi ușoare, dobânzile reale vor rămâne ridicate atât timp cât inflația și deficitul nu sunt controlate. Statul concurează direct cu sectorul privat pentru finanțare, ceea ce menține costurile creditării la un nivel ridicat.

5. Încetinirea creșterii economice interne

Conform analizei, economia României se confruntă cu o încetinire a producției industriale, în special în sectoarele cu valoare adăugată mare. Fiscalitatea impredictibilă, inflația și costurile ridicate de finanțare sunt printre cauzele principale ale acestei stagnări.

6. Slăbirea economiilor europene afectează România

România este vulnerabilă la evoluțiile economice ale principalilor săi parteneri comerciali. Slăbirea economiilor din Germania, Franța și Italia influențează negativ exporturile și investițiile străine directe. Un exemplu este anularea investiției companiei Varta din Germania, ca urmare a incertitudinilor economice din țara de origine.

7. Instabilitatea politică și creșterea extremismului

După un an electoral agitat, România se confruntă cu o coaliție guvernamentală fragilă și o opoziție tot mai radicală. Potrivit lui Cristian Păun, acest context complică promovarea reformelor necesare și afectează încrederea investitorilor străini.

8. Încetinirea reformelor structurale

Ascensiunea partidelor populiste în Parlament îngreunează implementarea reformelor esențiale – precum cele din administrația publică sau digitalizarea serviciilor de stat. Deocamdată, reformele sunt limitate la înghețarea unor venituri în sectorul public.

9. Degradarea poziției în clasamentele internaționale

Agenția de rating Fitch a schimbat perspectiva ratingului de țară la „negativă”, menținând totodată calificativul la nivelul BBB-. Raportul atrage atenția asupra incertitudinii politice și impactului negativ asupra consolidării fiscale.

10. Creșterea curentului extremist – o amenințare sistemică

În opinia profesorului Păun, ascensiunea politică a curentelor extremiste reprezintă un risc suplimentar pentru stabilitatea economică. Instabilitatea legislativă și incertitudinile politice afectează percepția investitorilor și pot descuraja proiectele pe termen lung.

Concluzie

Anul 2025 se anunță dificil pentru economia României, iar efectele se vor resimți în mod disproporționat în rândul populației cu venituri mici. Cristian Păun recomandă prudență în cheltuieli, consolidarea economiilor personale și o atenție sporită la politicile economice adoptate.