Libertatea bate stabilitatea. Munca flexibilă devine alegerea dominantă a românilor: 92% vor control asupra programului

Munca flexibilă a devenit o regulă pentru tot mai mulți români, nu doar un beneficiu. Este percepută ca o condiție esențială într-o piață a muncii aflată în schimbare.

România se pregătește să adapteze legislația prin transpunerea directivei europene privind munca pe platforme digitale. Un studiu internațional realizat de Ipsos confirmă că flexibilitatea este deja o așteptare de bază. Cercetarea, desfășurată în 25 de țări, arată că munca pe platforme digitale a devenit o componentă stabilă a economiei moderne, utilă atât pentru lucrători, cât și pentru afacerile locale.

Cât de importantă este flexibilitatea pentru români

Datele oferă un răspuns clar și fără echivoc. Aproximativ 92% dintre români consideră că lucrătorii ar trebui să poată decide singuri când și cât muncesc. Acest lucru arată cât de importantă a devenit autonomia în muncă.

În același timp, 70% susțin menținerea accesului la munca prin platforme digitale. Ei preferă acest model în locul unor forme tradiționale de angajare. Motivul este dorința de a-și păstra independența profesională.

„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, a transmis Alina Stepan, reprezentanta Ipsos România, notează Libertatea.

Este munca pe platforme o amenințare sau o oportunitate

Percepția românilor înclină clar spre a doua variantă. Munca pe platforme nu este văzută ca un pericol pentru joburile tradiționale, ci ca o soluție adaptată realităților actuale.

Aproximativ 45% dintre români cred că acest tip de muncă acoperă nevoi pe care piața clasică nu reușește să le satisfacă. În plus, majoritatea consideră că oferă șanse reale pentru venituri suplimentare. Beneficiarii sunt bine conturați. Studenții conduc detașat, cu un procent de 86%.

Urmează tinerii aflați la început de drum profesional, cu 78%. Părinții care caută echilibru între familie și venit sunt menționați de 73% dintre respondenți. Iar 70% indică persoanele vârstnice care își completează pensia ca fiind printre cei avantajați de acest model de muncă.

Cum influențează platformele de livrare economia locală și viața de zi cu zi

Impactul lor depășește cu mult zona lucrătorilor și se vede direct în economia locală. Platformele de livrare au devenit parteneri importanți pentru sectorul HoReCa și pentru retailul din România.

Aproximativ 81% dintre români consideră că acestea sprijină restaurantele și magazinele locale. În același timp, 83% spun că au descoperit afaceri noi prin intermediul acestor aplicații. Pentru 72% dintre utilizatori, aceste servicii înseamnă un plus real de confort și economie de timp în viața de zi cu zi.

Potrivit secretarului general al Freelance Movement, munca pe platforme a devenit deja parte din realitatea economică zilnică, iar modul în care vor fi aplicate noile reglementări va decide dacă această flexibilitate va fi menținută sau limitată. În rândul tinerilor între 18 și 34 de ani, acceptarea este și mai clară, 82% considerând platformele de livrare o normalitate. Aceeași tendință se observă și în Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, ceea ce poziționează România ca un actor relevant în tranziția către munca digitală.

Ce relevă amploarea acestui studiu

Dimensiunea cercetării oferă o perspectivă clară și credibilă asupra fenomenului analizat. Studiul a fost realizat în 25 de țări și a inclus aproximativ 22.500 de respondenți, ceea ce îi conferă o bază statistică solidă. A fost comandat de Wolt și realizat de Ipsos în perioada ianuarie–martie 2026, prin interviuri online.

În România, eșantionul a inclus peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani. Structura acestuia a fost echilibrată în funcție de vârstă, gen și regiune. Rezultatele au fost prezentate în cadrul Romanian Future of Work Policy Lab și fac parte dintr-o analiză europeană extinsă. Studiul urmărește percepțiile publicului despre munca pe platforme și direcțiile viitoare de reglementare.