Anul 2014 va rămâne în istoria post-decembristă a României. Scena politicii a fost locul unde s-au petrecut cele mai importante evenimente: alegerea noului președinte, dispariția sau apariția unor partide, alianțe sau majorități guvernamentale, dar și punctul final al carierei unor lideri poltici marcanți ai ultimului sfert de secol. Cele mai multe cariere politice s-au încheiat în 2014 brusc, în urma unor decizii ale justiției.
Dintre acestea, psnews.ro amintește de dosarele lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu, Tudor Chiuariu, Dan Voiculescu, Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea, Sorin Roșca Stănescu, Alina Bica și dosarul Microsoft.
Adrian Năstase
Prima lună a anului a adus și primul nume greu condamnat la închisoare. În ianuarie, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru şantaj şi luare de mită, iar soţia sa, Dana, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul Zambaccian.
Adrian Năstase este acuzat în acest caz că că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
Relu Fenechiu
Tot în ianuarie, magistraţii Curţii Supreme l-au condamnat pe fostul ministru PNL al Transporturilor Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, în care a fost găsit vinovat pentru corupţie. Instanţa a decis același verdict și în cazul fratelui fostului ministru, Lucian Fenechiu.
Tudor Chiuariu
Pentru Relu Fenechiu, luna ianuarie 2014 a fost reprezentat o exemplificare a zicalei “Veștile proaste nu vin niciodată singure”. Pe lângă încarcerarea sa șia fratelui său, instanța a decis și condamnarea unui apropiat al acestuia, Tudor Chiuariu. ÎCCJ l-a condamnat pe acesta la trei ani si şase luni cu suspendare, iar pe Zsolt Nagy, fost ministru UDMR al comunicațiilor, la 4 ani cu suspendare, în dosarul Poșta Română. Tudor Chiuariu a fost acuzat de procurori că în calitate de ministru al Justiţiei, prin încălcarea obligaţiilor prevăzute de actele normative, a avizat proiectul HG nr.377/2007, consfinţind definitiv trecerea imobilului în domeniul privat al statului, prin aceasta obţinându-se un avantaj patrimonial în favoarea SC Imopost Developments SA, constând în dreptul de proprietate asupra unui imobilul din calea Victoriei nr. 133-135, ceea ce a cauzat statului român un prejudiciu în valoare de 4,9 milioane euro.
Dan Voiculescu
Poate cel mai răsunător verdict al justiției din 2014 a reprezentat-o condamnarea fostului șef de partid al lui George Copos, Dan Voiculescu. Fondatorul Partidului Conservator a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti. Dosarul ICA arată că Dan Voiculescu a intrat în posesia unei proprietăţi evaluate la 60 de milioane de euro pentru care a plătit 100.000 euro, adică de 576 de ori mai puţin, potrivit procurorilor.
În acelaşi timp, directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare. Alte zece persoane au primit pedepse cu executare sau cu suspendare, cuprinse între trei şi şapte ani de închisoare. Instanţa a decis şi confiscarea proprietăţilor puse sub sechestru şi aflate pe numele lui Dan Voiculescu şi a celorlalţi inculpaţi. A fost instituit sechestru şi pe sediul Antenei 3.
Viorel Hrebenciuc
Un argument în plus pentru semnificația specială a momentului 2014 l-a reprezentat apariția dosarului lui Viorel Hrebenciuc. O eventuală condamnare defintivă a acestuia poate semnala cu adevărat “sfârșitul unei ere”. Prezentat deseori în culisele politicii drept “eminența cenușie” din spatele unor mișcări politice spectaculoase, dar și a unor afaceri controversate, Viorel Hrebenciuc se îndreaptă cu pași repezi de finalul carierei politice, un final grăbit și de anchetele Direcției Naționale Anticorupție. Arestat preventiv in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri, Hrebenciuc a ramas fara imunitate dupa ce si-a dat demisia din Parlament. Potrivit procurilor DNA, Hrebenciuc ar fi facut presiuni la conducerea Romsilva, pentru ca institutia sa nu se mai opuna ca Paltin Sturdza, un presupus mostenitor al lui Nicoale Ghica, sa intre in posesia a 43.000 de hectare. In schimbul acestor interventii, Hrebenciuc urma sa primeasca, sustin anchetatorii, 12.000 de hectare de teren forestier. In plus, lui Hrebenciuc i s-ar fi deschis un nou dosar la DNA, pentru trafic de influență. Potrivit procurorilor, Hrebenciuc i-ar fi propus lui Dan Sova, fost purtator de cuvant al PSD, Viorel Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Dan Şova să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, pentru a evita ca o eventuală condamnare a deputatului să fie pusă în executare, în schimbul susțienrii pentru șefia partidului. Astfel, și Șova a devenit parte a dosarului, fiind anunțat de DNA că este urmărit penal. Anchetatorii au mers mai departe si l-au acuzat si pe Andrei Hrebenciuc, fiul politicianului. Acesta a fost arestat pentru spalare de bani. El ar fi fost cel prin care hectarele de teren presupuse a fi mita intrau in legalitate. In acest dosar, au fost deja arestati judecatori si cativa oameni de afaceri.
Miron Mitrea
Un alt greu pentru care 2014 a însemnat finalul carierei politice este Miron Mitrea. Acesta este acuzat într-un dosar că, pe vremea în care era ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a primit mită circa 300.000 de euro, sub formă de lucrări de construcţie la o casă aparţinând mamei sale. Mitrea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru corupţie, deși decizia instanţei supreme poate fi contestată. Cu toate acestea, acesta a confirmat ulterior că va părăsi scena politică.
Sorin Roșca Stănescu
Nici pentru PNL 2014 nu a fost un an liniștit. Senatorul liberal Sorin Roşca Stănescu a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul Rompetrol. În acelaşi dosar, fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiş a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de închisoare. Sorin Rosca Stanescu a fost găsit vinovat de utilizare a informatiei privilegiate si de aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat, iar Sorin Pantis de manipulare a pietei prin tranzactii sau ordine de tranzactionare si de aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat.
Dosarul Microsoft
Apropierea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014 a însemnat și apariția a tot mai multe dosare la DNA pentru nume importante ale politicii din România. Un astfel de exemplu l-a constituit dosarul Microsoft. În acest dosar, DNA a cerut, în octombrie 2014, declanșarea procedurilor pentru urmărirea penală a 9 foști miniștri pentru presupuse fapte de corupție privind mai multe contracte de licențe Microsoft pentru școli, în valoare de sute de milioane de euro.
Dosarul a fost deschis după ce DNA a fost sesizată că în anul 2003, Claudiu Florică – șef al firmei Fujitsu Siemens România – împreună cu Khalil Abi Chanin – patronul firmei Romanel -, importatorul exclusiv al produselor LG și Nicolae Culacov – patronul Omnitech – au început acțiunile de influențare a factorilor de decizie din Guvernul României pentru a se încredința firmei FSC Austria, GesmbH contractul privind închirierea de licențe Microsoft pentru Guvernul României și instituțiile subordonate. Conform DNA, persoanele anchetate ar fi pretins ca mită 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
Printre cei anchetați se numără: Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Valerian Vreme, Remus Truică, Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Cătălin Harnagea, fostul șef SIE, Dinu Pescariu, Gheorghe Ștefan și omul de afaceri Nicolae Dumitru.
Dosarul Bica
Un alt mega-scandal de corupție apărut la sfârșitul anului este “Dosarul Bica” în care fostul procuror şef al DIICOT este urmărit penal pentru abuz în serviciu. Alina Bica este acuzată că în 2011, când era membră a comisiei care stabilea despăgubirile din dosarele de retrocedare, a aprobat o despăgubire de 89 de milioane euro despre care procurorii spun că este supraevaluată.În dosar apar și numele deputaților Cătălin Teodorescu (PDL), Marko Attila (UDMR) și a fostului membru PMP, Sergiu Diacomatu.
Deciziile justiției din 2014 au avut urmări neplăcute pentru partidele politice și în teritoriu. În unele cazuri, fiefuri întregi au fost decapitate în urma acțiunilor procurorilor DNA, iar numeroși lideri locali au fost reținuți pentru acte de corupție. Printre aceștia, îi amintim pe președintele Consiliului Județean, Contantin Nicolescu (condamnat de Curtea de Apel, la 9 ani şi jumătate de închisoare într-un dosar de corupţie pentru fraudarea unor fonduri europene în valoare de 1,2 milioane euro), Tudor Pendiuc, primar al Piteștiului de 22 de ani (arestat preventiv într-un dosar de corupţie din perioada 2007-2014, privind acordarea unor contracte de achiziţii publice, prejudiciul fiind de aproximativ un milion de euro) sau preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu (cercetat sub control judiciar în dosarul privind nefinanţarea Centrului Militar Zonal).
Anul viitor poate aduce noi schimbări semnificative în plan politic. Putem avea un nou Guvern și noi legi electorale. Judecând însă după evenimentele din 2014, dacă DNA va continua să lucreze în același ritm, vom avea și multe retrageri forțate din politică. Pentru politicienii implicați în afaceri ilegale, semne bune anul n-are.