Câți bani din PNRR a pierdut, de fapt, România. Oana Gheorghiu a publicat cronologia deciziilor: „Cei responsabili încearcă astăzi să își acopere incompetența”

Oana Gheorghiu, atac dur după pierderea fondurilor din PNRR. Vicepremierul interimar susține că România a pierdut aproape 200 de milioane de euro din fondurile europene aferente Cererii de plată nr. 3 din PNRR, din cauza neîndeplinirii unor jaloane asumate în reforma guvernanței corporative a întreprinderilor publice.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Gheorghiu a prezentat cronologia evenimentelor și a lansat acuzații dure la adresa celor pe care îi consideră responsabili pentru situație.

Ce spune Oana Gheorghiu despre pierderea fondurilor din PNRR

Vicepremierul afirmă că România a ratat termenul-limită stabilit de Comisia Europeană pentru corectarea problemelor identificate, iar consecința a fost pierderea unei părți importante din fondurile suspendate.

“România a pierdut sute de milioane de euro pe cererea de plată nr. 3, iar cei responsabili încearcă astăzi să își acopere incompetența aruncând cu acuzații în stânga și în dreapta.”, a scris Gheorghiu pe Facebook.

Potrivit acesteia, România a avut la dispoziție șase luni pentru a rezolva problemele semnalate de Comisia Europeană privind jalonul 440, însă termenul nu a fost respectat.

Gheorghiu, despre pierderea fondurilor din PNRR. Care este cronologia prezentată de vicepremier

Oana Gheorghiu arată că, încă din 2022, a fost creat un comitet interministerial care trebuia să coordoneze implementarea unor reforme-cheie din PNRR privind întreprinderile publice. Conform explicațiilor sale, în aprilie 2023, România a depus oficial Cererea de plată nr. 3, susținând că anumite jaloane sunt îndeplinite.

Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a suspendat 330 de milioane de euro, invocând neîndeplinirea unuia dintre jaloane și oferind un termen pentru remedierea situației.

„Faptele sunt simple:

𝟭𝟲 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟮: Guvernul înființează Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9, condus de secretarul general al Guvernului de atunci, domnul Marian Neacșu. (Decizia Prim-Ministrului nr. 366/2022). Ulterior, conducerea va fi preluată de domnul Ștefan-Radu Oprea.

Atribuțiile comitetului trebuiau să ducă la îndeplinirea a trei jaloane din PNRR:

439: revizuirea și îmbunătățirea cadrului legal cu privire la întreprinderile publice;

440: constituirea și operaționalizarea grupului operativ permanent pentru coordonarea și monitorizarea politicii de guvernanță corporativă;

442: îmbunătățirea reglementărilor privind evaluarea și selecția administratorilor întreprinderilor publice, în vederea reducerii numirilor interimare sau temporare ale acestora.

𝟭𝟱 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟯: România depune oficial cererea de plată nr. 3, moment la care România și-a asumat că jaloanele 439 și 440 sunt îndeplinite.

𝟮𝟴 𝗺𝗮𝗶 𝟮𝟬𝟮𝟱: Comisia ne suspendă 330 milioane Euro (bani europeni nerambursabili) pentru neîndeplinirea jalonul 440 și ne dă 6 luni la dispoziție ca să reparăm situația.

𝟮𝟴 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟱: România transmite răspunsul la decizia de suspendare, explicând demersurile făcute pentru îndeplinirea aspectelor rămase de realizat în cadrul jalonului.

Potrivit Regulamentului European, toate măsurile trebuiau realizate până la data limită de 28 noiembrie. Orice se întâmplă mai târziu de termenul de suspendare nu se mai poate lua în calcul la evaluarea jalonului.

Așadar, acesta este momentul oficial la care România a pierdut banii.”, a mai explicat ea.

Câți bani a pierdut România

Potrivit vicepremierului, din cele 330 de milioane de euro suspendate inițial, România a reușit să recupereze doar o parte.

“𝟭𝟵 𝗱𝗲𝗰𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟱: Se re-activează Comitetul CNR9 (Decizia Prim-Ministrului nr. 572/2025, condus de această dată de viceprim-ministrul responsabil pentru reformă, adică subsemnata.

𝟯𝟬 𝗮𝗽𝗿𝗶𝗹𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟲: România primește decizia finală a Comisiei referitoare la CP3: din cei 330 milioane Euro suspendați, primim doar 132 milioane Euro. Diferența de 198 milioane Euro o pierdem.

Aspectele sunt relativ tehnice, dar toate sunt documentate prin acte și decizii oficiale, ușor de verificat de către oricine.”, a mai adăugat vicepremierul interimar.

Ce acuzații lansează vicepremierul

În finalul mesajului, Oana Gheorghiu a criticat dur declarațiile publice pe această temă, sugerând că există tentative deliberate de a distorsiona realitatea.

“E oricum tare rău să dezinformezi, cu atât mai mult atunci când ocupi o funcție publică.

Dar să dezinformezi știind că există toate documentele care să te contrazică?

Trebuie să fii cu adevărat special ca să faci așa ceva.”, a conchis ea.