Ambasadorul Franţei: Vreau ca Bucureştiul să-şi păstreze clădirile vechi, sunt excepţionale

Ambasadorul francez în România, Philippe Gustin, a declarat, într-un interviu pentru Mediafax, că îşi doreşte ca Bucureştiul să-şi conserve clădirile vechi excepţionale, multe construite de francezi sau de arhitecţi care au studiat în Franţa.

Ambasadorul, care își va încheia mandatul în această primăvară, a povestit că Bucureştiul a fost, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, „un paradis” pentru arhitecţi, întrucât erau bani mulţi din petrol şi a existat „o voinţă de a construi în mod vizibil, ostentativ şi astfel numeroşi arhitecţi au lucrat în România”.

„Relaţiile dintre ţările noastre erau deja foarte strânse şi mai mult de jumătate din arhitecţii (60%) care au fost la Bucureşti, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, au studiat în Franţa, la Beaux Arts, sau erau francezi. Un procent mic, circa 10% erau francezi. Dar aceşti arhitecţi francezi, precum Paul Gottereau, au avut şansa de a construi marile clădiri ale Bucureştiului: Ateneul, CEC. Aceste clăduri care sunt foarte vizibile. Au fost şi arhitecţi germani în număr mai mare, au fost şi arhitecţi olandezi. Această clădire (reşedinţa Franţei) a fost construită de un arhitect olandez. Aceştia au fost mai numeroşi dar au realizat clădiri mai mici. Acest amestec, acest melting-pot de arhitecţi şi banii care au fost au dus la construirea acestui oraş care seamănă mult cu Parisul, şi ca urmare a faptului că în Bucureşti, un oraş nou, a fost copiat sistemul baronului Osman, cu bulevarde largi, şi asta a contribuit la renumele de Micul Paris”, a explicat Gustin faptul că Bucureştiul era supranumit în acea epocă „Micul Paris”.

Diplomatul a mărturisit că îşi doreşte ca Bucureştiul „să-şi conserve aceste clădiri, această arhitecură, să-şi protejeze aceste clădiri vechi care merită să fi protejate pentru că sunt excepţionale”.

Totodată, ambasadorul francez consideră că Bucureştiul trebuie să fie cunoscut mai bine de turişti.