Aproximativ 1.000 de infractori au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, sperând într-o pedeapsă mai blândă

Aproximativ 1.000 de infractori au semnat, în nouă luni de la aplicarea noului Cod de procedură penală, acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Ei au mărturisit că au comis faptele, sperând într-o pedeapsă mai blândă, în procese în care ar putea primi amendă sau cel mult şapte ani de închisoare, se arată într-o analiză publicată de Mediafax.

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o posibilitate introdusă de la 1 februarie, prin noul Cod de procedură penală. Astfel, procurorul poate încheia cu inculpatul un acord de recunoaştere a vinovăţiei, dacă infracţiunile pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală sunt pedepsite cu amendă sau cu cel mult şapte ani de închisoare.

Dosarul este trimis de procuror spre judecată, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi cu propunerea pentru cuantumul pedepsei şi forma de executare, instanţa fiind cea care decide dacă admite sau nu acest acord.

În cele nouă luni de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală au fost semnate 955 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, potrivit statisticilor Ministerului Public.

Astfel, dintre cei aproape 1.000 de inculpaţi care au recunoscut că au comis infracţiuni, 458 sunt implicaţi în dosare care privesc siguranţa publică. Este vorba despre persoane care au condus maşini neînmatriculate sau fără a avea permis, dar şi şoferi care au urcat la volan după ce au consumat băuturi alcoolice, iar unii au refuzat să meargă la spital pentru a se stabili ce alcoolemie aveau sau cei care nu au respectat regimul armelor şi muniţiilor ori au accesat ilegal un sistem electronic.

De asemenea, 133 de inculpaţi au recunoscut infracţiuni comise contra persoanei, iar 108 oameni au mărturisit că au comis infracţiuni contra patrimoniului.

Alţi 123 de inculpaţi au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei după ce au săvârşit infracţiuni prevăzute de legi speciale, adică infracţiuni privind societăţile comerciale, drepturile de autor sau fapte de corupţie.

Totodată, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) are 27 de dosare trimise în instanţă cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. În zece dintre aceste dosare a fost deja pronunţată de către instanţă o decizie definitivă cu privire la condamnarea convenită între procuror şi inculpaţi, potrivit datelor de la DNA.

Printre cei care au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA sunt şi trei inculpaţi din dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu este acuzat că a primit informaţii ale Serviciului Român de Informaţii despre supravegherea sa. Fostul ofiţer SRI Elena Albu, mama acesteia, Silvia Bălaj, şi fostul subprefect de Cluj Mihnea Remus Iuoraş au admis integral probele şi faptele de care sunt acuzaţi.

La Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au fost încheiate, în nouă luni, 58 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, spun oficiali din cadrul insituţiei.

Cei care au semnat aceste acorduri au fost cercetaţi de DIICOT pentru constituire de grup infracţional organizat, trecere frauduloasă a frontierei de stat, şantaj sau fals material în înscrisuri oficiale. Alţi inculpaţi aflaţi printre cei care şi-au recunoscut faptele erau anchetaţi de procurori pentru falsificare de monede sau trafic droguri.