. Avocații lui Călin Georgescu au contestat rechizitoriul prin care acesta a fost trimis în judecată. Este o practică obișnuită prin care inculpații trag de timp pentru a amâna începerea procesului.
Rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost contestat la Curtea de Apel București. Avocații lui Călin Georgescu solicită restituirea actului de acuzare la Parchetul General. Ei reclamă ala zise nereguli legate, în principal, de semnătura de confirmare a documentului și de rolul procurorului Remus Popa în anchetă.
Avocații spun că semnătura de pe prima pagină a rechizitoriului nu i-ar aparține procurorului Remus Popa. Ei invocă faptul că lângă semnătură apare o notă scrisă de mână – litera „p” – care ar indica că altcineva ar fi semnat în locul procurorului-șef al SUP. Drept urmare, apărarea cere ca Parchetul General să comunice Curții de Apel identitatea persoanei care a semnat actul de acuzare.
„Procurorul Remus-Iulian Popa – Șeful Secției de urmărire penala din PICCJ – care figurează ca fiind cel care ar fi confirmat rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 – a întocmit el însuși acte de urmărire penala în dosar, fiind autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu, susțin avocații. Or, este evident ca niciun procuror nu se poate verifica pe sine însuși. În al doilea rând, după cum vedeți în facsimilul 1, lângă semnătura din dreptul lui Remus Popa a fost scris un «p» de mână – ceea ce poate însemna că altcineva a semnat pentru șeful SUP”, se arată în contestație.
Avocații spun că Remus Popa, care a confirmat actul de acuzare, este și autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu. Ei susțin că acesta a efectuat acte de urmărire penală, motiv pentru care nu poate să-și verifice propriul rechizitoriu. Potrivit Codulului de procedură penală, când un procuror întocmește un rechizitoriu, verificarea legalității și temeiniciei sale trebuie făcută de procurorul ierarhic superior.
Avocații lui Călin Georgescu susțin că procedura a fost încălcată. Ei spun că verificarea rechizitoriului de către procurorul implicat în urmărirea penală „creează o aparență de lipsă de imparțialitate”. Drept urmare, se solicită remedierea neregularității în termen de cinci zile sau restituirea cauzei la Parchet. Cererea a fost depusă la camera preliminară, unde este analizat dosarul nr. 6008/2/2025, de pe rolul Curții de Apel București.
„IV. Lipsa avizării rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior
Conform art. 328 Cpp, «rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele si mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevazute la art. 330 si 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei.
Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet. În cauzele cu arestați, verificarea se face de urgență și înainte de expirarea duratei arestării preventive”.
Avocații lui Călin Georgescu au arătat că verificarea rechizitoriului de către procurorul care a instrumentat cauza „reprezintă o verificare a propriei activități judiciare”. În opinia lor se încalcă principiul separării funcțiilor în cadrul urmăririi penale. Potrivit acestora, este afectat dreptul la apărare și provoacă o vătămare evidentă a intereselor procesuale ale inculpatului.
Apărarea insistă că o verificare efectuată de un procuror ierarhic superior, care nu a participat la urmărirea penală, garantează legalitatea actului de trimitere în judecată.
„Rechizitoriul fiind verificat sub aspectul legalității si temeiniciei de către procurorul-șef de secție, care a întocmit si procesul verbal de sesizare din oficiu, parte a rechizitoriului, reprezintă o verificare a propriei activități judiciare. Astfel, fiind întocmite acte de urmărire penala cu privire la care se face referire în cuprinsul rechizitoriului, apreciem ca, în mod nelegal, domnul procuror Remus Iulian Popa a verificat sub aspectul legalității și temeiniciei rechizitoriul în prezenta cauză. Vătămarea intereselor procesuale ale inculpatului Călin Georgescu este evidentă: verificarea rechizitoriului de către un procuror care nu a efectuat acte de urmărire penala în cauză cel puțin creează o aparență de imparțialitate a acestuia”, se arată în cerere.
Drept urmare, concluzionează avocații lui Călin Georgescu, Parchetul trebuie să remedieze situația. Dacă nu o va face, rechizitoriul trebuie retrimis la Parchetul general.
„În concluzie, având în vedere toate cele menționate, in temeiul dispozitiilor art. 345 alin. 3 C.p.p., va solicitam, în principal, să puneți în vedere Parchetului ca în termen de 5 zile să remedieze neregularitatile, iar în subsidiar, în ipoteza neremedierii neregularității Rechizitoriului, în temeiul art. 346 alin. 3 lit. a) C.p.p., solicităm restituirea prezentei cauze la Parchet”, mai spun avocații.