BOMBĂ în Justiție! Se cere DECLASIFICAREA unui nou protocol secret încheiat de SRI

Se cere desecretizarea protocolului dintre SRI și Inspecția Judiciară.

Judecătorul Camelia Bogdan a trimis o solicitare către CSM în acest sens.

De asemenea, judecătoarea cere și constatarea nulității Protocolului CSM-SRI, încheiat în anul 2012.

Eveniment - 04 dec, 23:56

SRI: TikTok a identificat promovarea masivă a partidului POT. Îl susține pe Călin Georgescu

”Menționăm că existența acestui protocol reprezintă o ingerință în dreptul la viață privată al magistraților, consacrat de art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și de art.26 din Constituție.

Dispoziţiile Protocolului sunt nelegale, în măsura în care permit ingerințe în viața privată a magistraților, dar și posibilitatea Secțiilor de disciplină din cadrul CSM ca atunci când funcționează ca instanțe de judecată să pronunțe alte soluții decât cele fundamentate pe probele din dosar, abdicând de la dispozițiile Codului de procedură civilă, cu motivarea că respectarea cadrului procesual prev.de art.49 alin.7 din Legea nr.317/2004 nu obligă Secțiile atunci când funcționează ca instanțe de judecată să respecte in integrum Legea pe baza unor probe culese de Inspecția Judiciară cu încălcarea drepturilor procesuale ale magistraților, sub pretextul că Regulamentul de ordine interioară al Inspecției Judiciare nu prevede aplicarea Codului de procedură civilă. Pe cale de consecință, având în vedere că ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, cu atât mai puțin, în ipoteza în care adăugarea la lege ar surveni printr-un act administrativ cu forță inferioară, fiind incalcat argumentul de interpretare LEX SUPERIOR DEROGAT INFERIOR si standardele de argumentare juridică care trebuie să guverneze soluționarea conflictelor de legi, solicit Onoratului CSM/IJ/SRI sa constate ca se impune constatarea nulității absolute a Protocoalelor de mai sus, deoarece au fost încheiate și aplicate de reprezentanții lor în exercitarea unui exces de putere, definit în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Pentru a conchide astfel, veți observa că supravegherea unui magistrat trebuie să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. Este îndeobşte admis că drepturile prevăzute la art.26 şi art.28 din Constituţie nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă cu respectarea dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor şi noţiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura drepturilor fundamentale limitate. Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private şi a secretului corespondenţei impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor.

Dispozițiile Protocolului aduc atingere şi dreptului la un proces echitabil, consfințit în art 6 C.pr.civ, interpretat în lumina prevederilor constituționale ale art.21 alin.(3) privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa privind egalitatea armelor, precum şi celor ale art.6 din Convenita pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, prin prisma art.20 din Constituție.

Cu privire la principiul egalității armelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunțată în Cauza Dombo Beheer BV împotriva Olandei, în sensul că fiecare parte la un proces trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-şi expune cauza în faţa instanţei, inclusiv în ceea ce priveşte probele, în condiţii care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ în raport cu partea adversă. Principiul egalității armelor – unul din elementele noțiunii mai largi de proces echitabil și componentă importantă a unei apărări efective într-un proces cu caracter judiciar – impune fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa în condiții care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu „adversarul” ei. Așadar, principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces (Hotarârea din 23 octombrie 1996, pronunțată în Cauza Ankerl împotriva Elveției, paragraful 38).”, arată Camelia Bogdan în plângerea prealabilă.