Bubenek, despre cazul de la „Sf Pantelimon”: Cadrele medicale e posibil să nu fi lucrat după regulament, că era un conflict acolo / Cei de la Medicină Legală s-au pripit. Dozele mari de Noradrenalină nu sunt indicate pentru mult timp (VIDEO)

Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a îndemnat la răbdare în dosarul morților suspecte de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Acesta a subliniat că se vor face mai multe expertize de către oameni cu adevărat specialiști și și-a exprimat regretul că anumite persoane de la Medicină Legală au vorbit în necunoștință de cauză.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Actualitatea”, moderată de Tudor Mușat pe B1 TV, în contextul în care o expertiză medico-legală efectuată de INML „Mina Minovici” București a confirmat că reducerea bruscă a dozei de Noradrenalină, decisă de cele două doctorițe de la „Sf. Pantelimon”, a fost o greșeală gravă care a dus la decesul pacientului de 54 de ani din dosar. Bubenek a insistat că pentru a trage astfel de concluzii e nevoie de dovezi, care deocamdată nu există.

Totodată, Șerban Bubenek a susținut că e posibil ca activitatea medicală din spital să fi fost afectată de neînțelegerile dintre cadrele medicale.

Eveniment - 12 nov, 14:22

Anchetă la Spitalul Județean din Târgu Jiu. Un adolescent de 16 ani a decedat după ce doctorii au refuzat să intervină pe motiv că sunt „medici de adulți”

Șerban Bubenek, despre neînțelegerile dintre cadrele medicale de la Spitalul Sf Pantelimon

„Dacă oamenii ăștia lucrau după alte protocoale și regulamente sau nu lucrau după niciun regulament e foarte posibil, pentru că exista o situație conflictuală acolo cu fosta șefă de secție, cu asistentele, unele împotriva unei categorii de doctori care veniseră mai proaspeți în spital.

E greu de spus, ei aveau de respectat niște reguli și dacă acolo era un manager, un director medical, un director de îngrijrii și un șef de secție ATI respectați, niciodată lanțul de comandă nu se întrupea în acest fel în care o asistentă să pună ”nu fac asta”, ”n-am trecut în foaie”, ”mi s-a zis să fac altceva”, că dacă se întâmpla asta, asistenta la primul caz trebuia să-și facă în cris și să se ducă la șeful de secție și la manager.

Dacă tot se discută că nu s-a întâmplat nimic înseamnă că acolo era un soi de devălmășie în care asistentele nu respectau ce spuneau doctorii. Probabil erau discuții despre cât de greu muncesc și ”dacă ne puneți să facem asta, nu facem””, a declarat Șerban Bubenek, pentru B1 TV.

Bubenek: Colegii de la Medicină Legală s-au pripit

Acesta s-a referit apoi și la un raport INML apărut în spațiul public. El și-a exprimat îndoiala că s-a făcut autopsia pe pacienții despre care se spune că au murit pentru că n-au fost tratați corespunzător.

„În Medicina Legală trebuie să ai dovezi. (…) La o astfel de autopsie a unui pacient care decedează prin stop cradiac, în afara bolilor asociate pe care le găsești la necropsie, pe care nu le cunosc, ar fi trebuit să ai dovezi anatomopatologice, adică macroscopice, microscopice toxicologice, genetice. Or în cazul unei astfel de morți nu există astfel de probe sau nu au fost invocate că n-ai ce probe să invoci.

Sunt niște afirmații a unor colegi care nu știu de ce s-au grăbit cu o expertiză. Colegii de la Medicină Legală d eobicei fac apel în asemenea cazuri la colegii din specialitatea în care s-a petrecut nenorocirea.

În România nu există experți medicali atestați în sistemul juridic care să lucreze cu procurorii, cu judecătorii și să traducă în limbaj medical lucrurile pe care dânșii le caută sau încearcă să le lămurească.

Cred că de data asta colegii de la Medicină Legală s-au pripit și e doar o neînțelegere, dar sigur se vor face expertize”, a punctat Bubenek.

Cum funcționează Noradrenalina

De asemenea, Șerban Bubenek a afirmat că dacă doctorițele respective chiar au scăzut doza de Noradrenalină la pacientul de 54 de ani invocat în dosar, atunci nu au greșit deoarece doza pe care o primea bolnavul era foarte mare și dacă o mențineau prea mult timp, oricum ar fi apărut alte complicații. Faptul că oricum pacientul a decedat doar arată cât de gravă era starea sa de sănătate.

„Pentru un om care lucrează la ATI lucrurile sunt clare. Există ghiduri și protocoale (…) e mult de citit că așa e în medicină. E clar că Noradrenalina e medicament (…) pentru tratarea șocului pentru un scop – atingerea unei ținte de tensiune arterială medie 65 milimetri coloană de mercur. Doza care se administrează, acea de 15-20 de care se face referire, era o doză-mamut, cam de 2 ori – 2 ori și jumătate doza maximă recomandată. Poți să faci asta dacă nu atingi ținta și încerci să salvezi viața bolnavului pe perioade scurte de timp. Ai dreptul să crești la asemenea doze. Durata e de câteva ore. Dar dacă tensiunea arterială rămâne la fel de prăbușită cum am văzut în calculele pe care le-am făcut…

Presupunem că a rămas undeva la 30 – 40 de milimetri de mercur, asta înseamnă incompatibilitate, într-un termen rezonabil de la câteva ore la câteva zile, cu supraviețuirea, că la o asemnea tensiune sângele aproape că nu mai circulă, nu mai duce oxigenul. Încet, încet celulele de la periferite, nu inima că încă mai bate, mor.

Deci dozele astea mari nu se jusifică la număr mare de ore dacă pacientul nu-și îmbunătățește starea și se pare că s-a întâmplat, așa că s-a revenit la doze recomandate. În opinia mea, nu a fost deloc o greșeală pentru că există nenumărate complicații ale dozelor mari – necroze intestinale, necroze de degete, tahicardie ventriculară, stop cardiac și în toate ghidurile noastre se vorbește că în șoc, cu cât dozele de Noradrenalină sunt mai mari, cu atât mortalitatea va fi mai mare, asta traducând, de fapt, gravitatea șocului și a afecțiunii pacientului. Deci trebuie să eviți să administrezi doze foarte mari, atât cât se poate”,a explicat Șerban Bubenek, pentru B1 TV.