Mircea Băsescu a fost arestat pentru că prin natura infracțiunilor comise se crează un ridicat pericol social, a mortivat, miercuri, Curtea de Apel București, citată de B1 TV.
Totodată, lăsarea lor în liberatate ar fi creat sentimentul de insecuritate în rândul publicului, iar menținerea în arest a lui Mircea Băsescu și Marian Căpățână era necesară.
Având în vedere instituțiile de care s-a vorbit, au fost grav afectate de declarațiile făcute, iar sistemul judiciar a avut de suferit, se mai arată în motivare.
Curtea de Apel susţine astfel despre cei doi că au acreditat „ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, profitând de poziţia pe care o are inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor făcute”.
„Este de remarcat faptul că inculpaţii au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare, promiţând o hotărâre favorabilă în schimbul unor sume de bani, cu consecinţa afectării încrederii publicului în funcţionarea sistemului judiciar, acreditând ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, profitând de poziţia pe care o are inculpatul Băsescu Mircea pentru a da credibilitate afirmaţiilor făcute”, se arată în motivare.
Legat de raţiunile menţinerii în arest a fratelui preşedintelui şi a lui Căpăţână, instanţa menţionează „gradul ridicat de pericol social al faptelor”, subliniind că acesta nu este diminuat de faptul că presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012.
„Natura infracţiunii, presupus a fi fost săvârşită de către inculpaţi, modul în care aceştia au acţionat, conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetaţi, constând în starea de nelinişte, în sentimentul de insecuritate în rândul societăţii civile, generat de rezonanţa socială negativă a faptului că inculpaţii, asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor asemenea infracţiuni, ar putea fi cercetaţi în stare de libertate. În acord cu judecătorul fondului, se constată că, deşi presupusa activitate infracţională s-a derulat în perioada 2011-2012, nu se poate susţine că trecerea timpului a diminuat pericolul social generat, având în vedere contextul şi modalitatea în care s-a ajuns la devoalarea acestora, dar şi impactul provocat asupra societăţii româneşti”, se menţionează în documentul citat.
Tot în motivare, instanţa face referire la faptul că Mircea Băsescu a depus, la judecătorul Tribunalului Bucureşti care a judecat propunerea de arestare, un mail trimis în martie 2011 procurorului general al României, în care informa că le-a spus rudelor lui Bercea Mondial, după ce acestea i-au cerut ajutorul, că nu poate face nimic pentru a influenţa judecătorii în favoarea acestuia şi că a comunicat asta şi şefului Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Constanţa.
„Inculpatul Băsescu Mircea a depus în faţa judecătorului fondului un mail pe care l-a trimis la data de 02.03.2011 procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care îl informa că la datele de 28.02.2011 şi 02.03.2011 a fost aşteptat acasă de soţia lui S. A. şi fiica sa, care i-au cerut ajutorul, însă le-a explicat că nu poate face nimic, arătând că nu doreşte să se creeze impresia că ar încerca să influenţeze luarea unei hotărâri de către completul de judecată, precizând totodată că la data de 01.03.2011 i-a comunicat acest lucru şi şefului IPJ Constanţa”, se arată în motivare.
Referitor la acest aspect, Curtea de Apel Bucureşti spune că demersul lui Mircea Băsescu „nu îmbracă forma unei plângeri penale” şi dovedeşte că, de la bun început, fratele preşedintelui ştia intenţia familiei lui Bercea Mondial de a obţine sprijin pentru eliberarea acestuia, „context în care a continuat totuşi să se întâlnească cu rudele acestuia şi să discute chestiuni legate de situaţia juridică” a interlopului.