CCR a publicat motivarea deciziei privind protocoalele SRI-Parchet: S-a pus presiune pe justițiabil, care a fost pus în situația să lupte pentru drepturile sale împotriva unei paradigme neconstituționale

CCR a publicat motivarea deciziei privind protocoalele SRI-Parchet: S-a pus presiune pe justițiabil, care a fost pus în situația să lupte pentru drepturile sale împotriva unei paradigme neconstituționale
Foto: ccr.ro

Curtea Constituțională a publicat luni motivarea deciziei prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Parchetul General din cauza protocoalelor secrete încheiate cu SRI, în perioada 2009-2016.

Magistrații CCR arată în motivare că din cauza acestor protocoale de colaborare justițiabilul a fost în situația „de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăţilor sale în contra unei paradigme juridice neconstituţionale”, informează Știripesurse.ro.

”Astfel, chiar dacă şi în cauza de faţă exista posibilitatea ca, în faţa instanțelor judecătorești, persoanele interesate să invoce excepţia nulităţii actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată, în ipoteza în care actul respectiv a fost obţinut în temeiul celor două „protocoale de colaborare”, cu încălcarea normelor de competenţă, excepţie a cărei admitere ar duce la excluderea probei, sau ca, prin formularea unui recurs în interesul legii/ întrebări prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să asigure o interpretare unitară şi coerentă cu privire la problema analizată, Curtea Constituţională observă că, în realitate, o atare abordare a pus o presiune pe justiţiabil în sensul că acesta trebuia să demonstreze vătămarea în condiţiile art.282 din Codul de procedură penală, iar în ipoteza normelor de competenţă, chiar Curtea Constituţională a subliniat că „dovedirea unei vătămări a drepturilor unei persoane exclusiv prin nerespectarea de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor referitoare la competenţa după materie şi după persoană se transformă într-o probă greu de realizat de către cel interesat, ce echivalează, în fapt, cu o veritabilă probatio diabolica, şi implicit determină încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil” [Decizia nr.302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.566 din 17 iulie 2017, par.62].

Datele problemei nu se schimbă nici după publicarea deciziei menţionate din perspectiva presiunii asupra justiţiabilului, întrucât, chiar dacă în condiţiile art.281 din Codul de procedură penală vătămarea nu mai trebuie demonstrată, această presiune se menţine la un nivel ridicat în contextul raporturilor instituţionale stabilite prin „protocoalele de colaborare” şi a amplorii consecinţelor pe care acestea le-au produs în cadrul ordinii constituţionale [a se vedea, mutatis mutandis şi ipoteza nulităţii absolute stabilite prin art.197 alin.2 din Codul de procedură penală din 1968]. Astfel, justiţiabilul este pus în situaţia de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăţilor sale în contra unei paradigme juridice neconstituţionale, dar instituţionalizate de peste 9 ani.

S-a conturat, în aceste condiţii, în materia strângerii şi administrării probelor şi chiar a desfăşurării urmăririi penale, o paradigmă juridică ce acordă un rol prevalent „protocoalelor de colaborare” în raport cu legea, aspect ce se exprimă prin posibilitatea efectuării de acte procesuale în cadrul procesului penal de către serviciile secrete”, se precizează în motivare.

De asemenea, în documentul citat se arată, referitor la protocolul din 2009, că ”s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informaţii să exercite atribuţii de cercetare penală în orice domeniu”, ceea ce duce la încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Tags:
Urmăriți B1TV.ro și pe