Surse: Nicușor Dan vrea să înființeze la Cotroceni un departament special împotriva dezinformării

Președintele Nicușor Dan intenționează să înființeze la Cotroceni un departament care să se ocupe de combaterea dezinformărilor și știrilor false (fake news).

Primele date despre departamentul antidezinformare

Viitorul departament va fi format din reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în acest domeniu și va fi în coordonarea directă a președintelui, spun surse citate de Știrile Pro TV.

La finele anului trecut, Nicușor Dan a declarat pentru ȘtirileProTV.ro că instituțiile care se ocupă de combaterea știrilor false și a dezinformărilor care fac parte din războiul hibrid al Rusiei vor fi coordonate de la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), structură pe care el o conduce. Printre instituțiile la care Dan a făcut referire atunci se numărau: STS, SRI, MapN, ANCOM, DNSC și CNA.

„În ceea ce privește procesul de dezinformare sistematică pe rețele sociale suntem cam la același nivel, mai avem de lucru. Adică reușim să detectăm informația falsă, reușim să scanăm spațiul online. Ce nu reușim să facem? Nu reușim să intervenim suficient de rapid ca să contracarăm și nu comunicăm sistematic”, mai afirma șeful statului la vremea respectivă.

CCR a anulat alegerile și pe motiv de „dezinformare a alegătorilor”

Amintim că, la finele anului 2024, unul dintre motivele invocate de Curtea Constituțională (CCR) pentru a anula alegerile prezidențiale de atunci a fost „dezinformarea alegătorilor”.

„În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor”, scria CCR în decizia sa de atunci.