Cum folosesc adolescenții români ChatGPT pentru a cere ajutor în relații abuzive și ce nu le spun părinților: „Nu voiam”

Ce cer adolescenții români lui ChatGPT și ce nu le spun părinților. În ultimii ani, utilizarea aplicațiilor AI în rândul tinerilor a crescut accelerat, iar România a ajuns pe primul loc în Uniunea Europeană. Pentru mulți adolescenți, ChatGPT nu mai este doar un instrument pentru școală, ci un partener de discuții atunci când vine vorba despre probleme personale sau de relație.

Una dintre poveștile care ridică semne de întrebare este cea a Deliei, o tânără de 19 ani care spune că a reușit să iasă dintr-o relație abuzivă după ce a cerut sfaturi AI-ului.

Ce cer adolescenții români lui ChatGPT. Cum a ajuns o adolescentă să ceară sfaturi despre abuz unui chatbot

Delia a început să folosească ChatGPT în 2024 pentru teme. Însă, anul acesta, aplicația a devenit refugiu pentru situațiile tensionate din relația cu iubitul ei, pe care îl acuză de comportament violent. „M-a lovit”, spune ea într-un interviu acordat site-ului de investigații Snoop.

Tânăra povestește că trăia cu teamă deoarece el putea avea „vreo ieșire nervoasă”. I-a interzis să aibă numere de băieți în telefon și se enerva când îl întreba cum i-a fost ziua, considerând că „îl interoghez”, relatează Delia.

Când băiatul a început să arunce cu telefonul și alte obiecte prin cameră, fata a decis să-i ceară sfatul lui ChatGPT. De cele mai multe ori, algoritmul îi recomanda să încheie relația.

Cât de des se confruntă tinerii români cu violența în cuplu

Statisticile sunt îngrijorătoare. Potrivit unui studiu al proiectului In a relationship, 1 din 5 tineri își agresează fizic partenerul. Datele World Health Organization arată că 24% dintre adolescentele între 15 și 19 ani au fost agresate de partener.

Delia a evitat să le spună apropiaților, de teamă că vor judeca situația. „Nu voiam să mă despart, dar ar fi trebuit să fac asta. Din exterior era un băiat foarte drăguț, foarte calm. Ce se întâmpla între noi, știam doar noi”, mărturisește ea.

Poate ChatGPT să influențeze decizii de viață?

În cazul Deliei, răspunsurile aplicației au cântărit mult: „Nu știu dacă aș fi putut să mă conving singură”. A ales să încheie relația într-un loc public, iar după incidentul tensionat, l-a blocat pe toate rețelele.

Astăzi, la mai mult de jumătate de an distanță, Delia a început să spună prietenelor ce i s-a întâmplat și își propune să îi povestească și mamei. Totuși, recunoaște limitele tehnologiei: „Inteligența Artificială nu poate să reproducă conexiunea umană”.

Datele personale sunt în siguranță în aplicațiile AI?

Delia și-a făcut cont pe platformă sub alt nume. „Nu am încredere să îmi divulg datele”, spune ea. Cercetările recente arată că, deși AI poate fi un punct de pornire în identificarea unor situații de abuz, nu poate înlocui sprijinul unui specialist.

De ce folosesc tot mai mulți tineri ChatGPT pentru probleme personale

Alexia, 20 de ani, o confirmă. Folosește AI pentru de toate, inclusiv pentru gătit. „Îi trimit o poză cu ce am în frigider, iar chat-ul îmi face un plan pentru toată săptămâna”, povestește ea.

Un studiu al Parlamentului European din 2024 plasează tinerii români pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor AI. Un sondaj realizat de Snoop arată că 80% dintre respondenți folosesc ChatGPT și îl tratează ca pe „un coleg de facultate super deștept”.

Ce cer adolescenții români lui ChatGPT? Este afectată gândirea critică a adolescenților?

Un studiu MIT susține că utilizatorii AI au performanțe mai slabe în sarcini cognitive decât cei care lucrează singuri.

În România, Centrul pentru Jurnalism Independent confirmă creșterea rapidă a utilizării acestor aplicații. Cristina Lupu afirmă că „relația tinerilor cu AI-ul e diferită acum”, fiind o tehnologie folosită constant.

Ce cer adolescenții români lui ChatGPT și ce riscuri apar

Specialiștii atrag atenția. Adolescenții pot avea impresia falsă că AI oferă răspunsuri personalizate.

„Nu o să te critice niciodată și n-o să-ți spună că n-ai făcut bine”, explică psihologa Dorina Stamate.

Claudia Oprescu de la Salvați Copiii spune că doar sub 20% dintre tineri cer ajutorul unui adult în situații dificile online, de teamă să nu fie pedepsiți.