Ce oraș ar fi putut fi capitala României acum 155 de ani? A jucat un rol important în Unirea Principatelor Române

Orașul Focșani a avut un rol important în urmă cu 155 de ani, la realizarea actului istoric al Unirii Principatelor Române. Conform istoricilor, teoria cum că acesta ar fi putut să fie capitala Principatelor Române a fost respinsă de către deputatul oraşului Focşani în Adunarea Electivă a Moldovei în decembrie 1858, Mihail Kogălniceanu.

De ce nu a fost acceptat orașul Focșani drept capitală

În Focșani a lucrat cel mai numeros Comite Unionist din zona Moldovei, care număra aproximativ 200 de membri. De asemenea, în timpul alegerilor pentru Divanul Ad–hoc, locuitorii oraşului Focşani au protestat cu vehemenţă împotriva silniciilor comise de guvern, conform adevarul.ro. 

S-a renunțat la ideea ca Focșaniul să devină capitala Principatelor Române, deoarece oraşul nu dispunea nici de o infrastructură corespunzătoare, nici de notorietate.

Totuși, întreg orașul a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum explicau documentele vremii. Aici, cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la  5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti.

„La 155 de ani de la cel mai mare eveniment din istoria Focşaniului- Mica Unire, putem aprecia, la rece, lipsiţi de patos fals,  că   entuziasmul cu care au întâmpinat focşănenii dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza  s-a datorat, pe lângă multe alte motive,  şi speranţei că orăşelele lor,  Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteniei , vor deveni,unite. Focşănenii au dorit ca oraşul să devină capitala Principatelor sau, măcar, reşedinţa Domnitorului, cu atât mai mult cu cât, voci influente  din Europa, au susţinut această teorie, iar cu câţiva ani mai înainte, la 184, în sprijinul aceleiaşi năzuinţe,  Gheorghe Bibescu, domnul Munteniei, s-a căsătorit la Focşani, naşul de cununie fiind omologul său din Moldova, Mihail Sturza”, spune istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.

Nici orașul Iași nu a fost acceptat drept capitală

Conform istoricului, membrii Comisiei Centrale de la Focşani, reprezentați de Mihail Kogălniceanu, au respins categoric această opţiune. Mai mult decât atât,  nici Iaşiul, nu a fost acceptat ca noua capitală, ceea ce i-a dezamăgit şi pe ieşeni.

„Rolul de nouă capitală urma să-l joace Bucureştiul, oraş care pe lângă depărtarea  semnificativă de maleficul Imperiu Ţarist dispunea de o populaţie şi o infrastructură  acceptabile pentru noua calitate”, mai spune istoricul Dîrdală.

La Focşani, pe strada care poartă astăzi numele Comisia Centrală a funcţionat clădirea Comisiei Centrale în care s-a înfăptuit, la 1859, unirea dintre cele două principate române, Moldova şi Muntenia, sub oblăduirea domnitorului Alexandtru Ioan Cuza, punându-se astfel bazele statului român.