O teză care fusese lansată în anii `60 ai secolului trecut de unul dintre pionierii arheologiei preistorice românești, Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, în care se vorbea despre prezența unor hominini vechi de circa 2 milioane de ani pe teritoriul României, a fost confirmată de o echipă internațională de cercetători.
Specialiști de la centre de cercetare din România, SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia și Republica Moldova au reanalizat elementele faunistice descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice care au avut loc la începutul anilor `60 în situl de la Valea lui Grăunceanu – Bugiulești, jud. Vâlcea, și le-au datat prin metoda uraniu-plumb, una dintre cele mai eficiente metode de datare radiometrică folosite în cazul obiectelor mai vechi de un milion de ani, anunță Hotnews.
Aceleași metode au fost folosite și în cazul resturilor fosile animale scoase la lumină în mai multe situri din apropierea celui de la Valea lui Grăunceanu, și pe care arheologii le-au considerat contemporane sau relativ contemporane cu acesta (La Pietriș, Valea Roșcăi, Dealul Mijlociu sau Fântâna lui Mitilan).
Nu mai puțin de 4.524 de elemente fosile, din 4.983, au fost analizate cu ajutorul unor microscoape de înaltă rezoluție pentru a putea identifica eventualele modificări artificiale survenite pe suprafața acestora.
Datările au indicat o vârstă medie de cel puțin 1,95 de milioane de ani a fosilelor, posibil chiar peste 2 milioane de ani, ceea ce face ca situl de la Valea lui Grăunceanu să fie cel mai vechi sit european în care apar urme de activitate a unor homini.
„Dat fiind faptul că registrul fosil din acea perioadă este unul extrem de sărac în Eurasia, este dificil să ne pronunțăm asupra speciei de hominini care a lăsat astfel de urme pe teritoriul României. Cel mai probabil, vorbim de indivizi din specia Homo erectus sau precursori evolutivi ai acestora. Însă, în lipsa unor resturi fosile care să ne ofere indicii despre aceștia, totul rămâne la nivel de supoziție”, a adăugat Adrian Doboș.
Este cert însă că mediul în care au trăit sau au migrat astfel de indivizi era unul specific silvo-stepei, fapt susținut atât de fauna specifică (strămoși ai girafelor, castori, porci spinoși, cervide, o specie extinctă de primată – Paradolichopitechus, bovide, struți sau cel mai vechi reprezentant al familiei pangolinilor din Europa) precum și de studiile polinice care au indicat o floră specifică unui astfel de mediu.
Un alt fapt care pune dificultăți arheologilor în identificarea posibilei specii de hominizi care a lăsat urmele de la Valea lui Grăuceanu este lipsa completă a artefactelor litice cu ajutorul cărora s-au realizat inciziile.
„Este frustrant să găsești doar urmele lăsate de unelte, nu și uneltele în sine, însă astfel de cazuri nu sunt singulare în lumea arheologiei preistorice. Însă este fără echivoc faptul că avem o specie evoluată, capabilă să creeze unelte de piatră acum circa 2 milioane de ani pe teritoriului României, și să le și folosească pentru a tranșa animale. Cât despre ipoteza prezenței uneltelor de os, aceasta a fost demontată de aproape 30 de ani, atunci când s-a dovedit că presupusele artefacte au apărut ca urmare a activității carnivorelor”, a precizat Adrian Doboș.
Descoperirea este una majoră și are implicații profunde în paradigma evoluției umane.
Perioada și modul în care au migrat homininii pentru prima dată pe teritoriul Europei sunt încă neclare. Dovezile pe care le-am avut până acum indicau prezența unor primi reprezentanți ai genului Homo în Georgia, la Dmanisi, într-un interval de acum circa 1,77 – 1,8 milioane de ani, se arată în studiul publicat în revista Nature.
Există însă dovezi ale unor treceri efemere care preced situl de la Dmanisi. Din 49 de potențiale situri răspândite în Eurasia, 16 preced prezența hominină din Georgia. Dintre acestea, doar situl de la Longgudong, China, a oferit resturi umane, constând în șase dinți.
În China, Rusia, India sau Pakistan există situri care trădează de asemenea prezența unor specii hominine chiar în intervalul de acum 2 – 2,6 milioane de ani. Coroborată cu descoperirea din România, astfel de urme susțin ideea unor migrații „out of Africa” care preced prezumptiva ieșire a lui Homo erectus de pe Continentul Negru acum circa 1,8 – 1,9 milioane de ani.
În prezent, cele mai vechi situri europene care au oferit fosile umane sunt cele de la Barracon Leon, Spania (1,5 milioane de ani), Kocabaș, Turcia (1,3-1,1 milioane de ani) și Sima del Elefante, Spania (1,2-1,1 milioane de ani).