Cercetător: „Abia începem să descoperim”. De ce este căscatul contagios

O faci zilnic, dar te-ai întrebat de ce? Un cercetător a vorbit despre căscat, care apare la o gamă largă de animale, atât terestre, cât și acvatice, nu doar în rândul oamenilor.

Cuprins

• Toate animalele cască?
• Explicația științifică a căscatului
• De ce este căscatul contagios

Toate animalele cască?

„Nu toate animalele cască, dar se pare că toate vertebratele cască sau prezintă tipare foarte asemănătoare de deschidere largă a gurii”, explică dr. Andrew Gallup, profesor de biologie comportamentală la Universitatea Johns Hopkins (SUA), conform Click.

„Acest comportament a fost documentat la pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Așadar, probabil a apărut inițial la peștii cu fălci, iar apoi a fost păstrat de-a lungul evoluției vertebratelor”, adaugă Gallup.

Explicația științifică a căscatului

„Căscatul este o întindere prelungă, localizată la nivelul craniului, care crește fluxul sanguin către creier. Aduce sânge arterial proaspăt și, în același timp, elimină sângele venos, ceea ce probabil are un rol important în starea de vigilență și în tranzițiile dintre diferite stări comportamentale la diverse specii”, spune Gallup.

Cu siguranță ți s-a întâmplat să caști lângă cineva și să-ți spună că ești „plictisit”, însă știința contrazice acest lucru. Căscatul ar putea fi un semn că încerci să rămâi atent.

„Căscatul este extrem de stereotipizat, urmând un tipar clar, comun între specii. Asta îl face fascinant de studiat, pentru că poate fi ușor de recunoscut și la animale non-umane”, adaugă Gallup.

De ce este căscatul contagios

Vezi pe cineva cum cască și imediat îți vine și ție. De ce? Cercetătorii spun că abia încep să descopere acest fenomen.

„Abia începem să descoperim de ce căscatul este contagios. Știm însă că la oameni și la tot mai multe animale simpla vedere a unui individ care cască ne crește probabilitatea de a căsca la rândul nostru. Chiar și gândul la căscat sau cititul despre căscat poate declanșa reacția”, explică Gallup.

Nu există un răspuns definitiv, însă există ipoteze:

1. Fenomenul ar putea fi un efect secundar al cogniției sociale. Oamenii și multe animale trăiesc în grupuri. Imitarea inconștientă a comportamentelor celorlalți ar facilita coordonarea și coeziunea socială.
2. Ar fi vorba de un rol adaptativ direct. Căscatul contagios ajută grupul să se sincronizeze și să devină mai vigilent la pericole.