CSM renunță la atitudinea agresivă și la amenințări. Magistrații invitați la consultări pe tema disfuncționalităților din Justiție

CSM încearcă să revină la rolul pentru care a fost înființat, acela de a veghea la independența actului de justiție. După protestele din stradă, generate de dezvăluirile despre disfuncționalitățile din sistemul judiciar, Consiliul a renunțat la atitudinea agresivă și la amenințări.

CSM invită magistrații la dialog

După câteva zile în care a acuzat o „campanie de destabilizare” a justiției, în condițiile în care protestele din stradă iau amploare, CSM și-a domolit vocea. Cu atât mai mult cu cât sute de magistrați, din întreaga țară au confirmat disfucnționalitățile sistemului judiciar dezvăluite în reportajul Recorder. Consiliul este învinuit, indirect, că a fost complice la capturarea Justiției de către Lia Savonea și apropiații acesteia.

În acest context, secția pentru judecători a anunțat luni, 15 decembrie, demarearea unui amplu proces de consultare a corpului profesional. Prin acest anunț, se speră la reducerea presiunii publice, din ce în ce mai intensă, generată de investigația Recorder despre funcționarea justiției la nivel înalt.

De altfel, pe lângă oamenii din stradă, din ce în ce mai mulți, de la o seară la alta, mai multe voci din spațiul public cer plecarea din sistem a celor responsabili, în special a Liei Savonea. Una dintre cele mai vehemente voci este cea a fostului președinte Traian Băsescu, cunoscut pentru pozițiile sale tranșante. Plecarea șefei ÎCCJ, Lia Savonea din sistem, este văzută ca o soluție pentru îmbunătățirea situației din Justiție și de judecătoarea Raluca Moroșanu.

În urmă cu câteva zile, pe 11 decembrie, când vocile din societatea civilă nu erau atât de puternice, CSM adopta o poziție de forță. Într-un comunicat de presă, reprezentanții săi acuzau o campanie de „destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție”.

Magistrații solicitați la consultări

Într-o informare publicată luni, Secția pentru judecători anunță că, „având în vedere contextul actual din justiție”, a inițiat mai multe demersuri pentru a afla punctul de vedere al judecătorilor. Reprezentanții asociațiilor profesionale, alături de cei ai Ministerului Justiției, au fost invitați la CSM pentru o dezbatere. Se propune analiza unor teme generate de recentele dezvăluiri despre sistemul judiciar.

În paralel, judecătorii sunt consultați printr-un chestionar intern online. Rezultatele urmează să fie centralizate și prezentate public până la finalul săptămânii. Această mișcare contrastează cu poziția anterioară a Consiliului. Pe 11 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii susținea că nu poate ignora „succesiunea temporală a faptelor” care ar indica un „plan bine stabilit” de subminare a încrederii în justiție.

Oficialii structurii arătau că s-a pornit de la dezbaterile despre pensiile magistraților și s-a ajuns la proteste și „îndemnuri publice la revoltă din partea președintelui țării”, culminând cu reportajul Recorder. La acel moment aceeași secție pentru judecători a respins acuzațiile arătând că sunt „contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate față de sistemul de justiție”.

În apărarea acestui punct de vedere, Consiliul a invocat ridicarea MCV, rapoartele Rule of Law, intrarea în Schengen și procesul de aderare la OCDE. Totodată, susținea că mecanisme precum detașările, delegările sau constituirea completurilor de judecată sunt strict reglementate și supuse controlului jurisdicțional.

CSM cedează în fața valului de dezvăluiri

Ancheta Recorder a readus în prim-plan o serie de disfuncționalități vechi din interiorul sistemului. Documentarul, face referire la dosare de mare corupție împinse spre prescripție, procurori descurajați să ancheteze și complete de judecată schimbate în momente-cheie.

În plus, mai mulți magistrați au descris mecanisme interne prin care au fost blocate anchetele și au fost demobilizați profesioniștii din sistem. Claudiu Sandu, reprezentant al procurorilor în CSM, a vorbit despre o interpretare excesiv formalistă a legii, care a dus la anularea probelor „pentru orice”. El spunea că s-a ajuns la „masacrarea ideii de justiție”, cu efecte directe asupra încrederii publice.

Judecătorul Laurențiu Beșu a atras atenția asupra unei alte practici periculoase. Judecătorii sunt încurajați să pronunțe sentințe care să covnină conducerii instanțelor, chiar dacă vin în contradicție cu legea sau probele din dosare. Acest lucru, spune el, aruncă o umbră nedreaptă asupra „miilor de magistrați onești, care alcătuiesc majoritatea”.

La rândul ei, judecătoarea Andrea Chiș, fost membru al CSM, a explicat că a cerut explicații Consiliului cu privire la procedura de înlocuire a unor completuri de judecători care aveau deja dosare sensibile în lucru. În urma acestor decizii administrative, mai multe cauze au fost reluate de la zero și au ajuns la prescripție.