Curtea Constituțională a României discută în 10 iunie sesizarea președintelui Klaus Iohannis în cazul legii privind incompatibilitățile

Curtea Constituțională a României va discuta în 10 iunie sesizarea președintelui Klaus Iohannis în cazul legii privind incompatibilitățile, respectiv Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice 51/2006, informează Agerpres.

Președintele Klaus Iohannis a transmis, luni, președintelui Curții Constituționale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, a informat Administrația Prezidențială.

Motivele sesizării vizează aspecte de neconstituționalitate constând, pe de o parte, în încălcarea normelor constituționale referitoare la domeniul rezervat legii organice, iar, pe de altă parte, a celor referitoare la competența legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozițiilor prevederilor Constituției.

Eveniment - 11 dec, 15:32

ÎCCJ a respins contestația formulată de George Simion împotriva hotărârii CCR de anulare a prezidențialelor. Decizia este definitivă

În sesizare, se arată că actul normativ a fost respins de Senat și adoptat de Camera Deputaților care a modificat forma inițiatorului prin amendarea dispozițiilor art. 10 alin. (8) și instituirea acestora ca norme derogatorii de la prevederile art. 37 și art. 92 ale Legii administrației publice locale 215/ 2001.

Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaților, pe 14 iulie 2014, fostul președinte Traian Băsescu a solicitat Parlamentului reexaminarea legii pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicție cu dispozițiile privind respectarea regimului incompatibilităților și conflictelor de interese reglementat în Legea 161/ 2003 fiind adoptată în aceeași formă.

Potrivit Constituției, subliniază președintele, organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general al autonomiei locale se reglementează prin lege organică.

Iohannis arată că prin articolul unic pct. 2 din legea dedusă controlului se modifică alineatul (8) al articolului 10 astfel: „Prin derogare de la prevederile Art. 37 și 92 din Legea nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, statutul și actul constitutiv ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice se aprobă prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre și se semnează, în numele și pe seama acestora, de primarii unităților administrativ-teritoriale asociate și/ sau, după caz, de președinții consiliilor județene, care sunt reprezentanți ai comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociației; primarii și președinții consiliilor județene își pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociației, prin dispoziție”.

El consideră că prin prevederile articolului unic se instituie o autentică normă derogatorie de la dispozițiile art. 37 și de la cele ale art. 92 din Legea administrației publice locale 215/ 2001 în ceea ce privește reprezentarea comunelor, orașelor, respectiv municipiilor și județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ce au ca obiect de activitate serviciile de utilități publice direct de către primari, respectiv de președinții de consilii județene, cu posibilitatea delegării acestei competențe.

Șeful statului spune că, în contextul în care are ca obiect de reglementare instituirea expresă a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea 215/ 2001, legea contestată are caracter de lege organică și, în consecință, ar fi trebuit adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție, republicată, respectiv cu votul majorității membrilor fiecărei camere a Parlamentului.

Potrivit lui Iohannis, caracterul de lege organică a Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice are implicații și sub aspectul respectării principiului specializării camerelor la dezbatere, prevăzut de Constituție.

Așadar, în ceea ce privește sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 75 alin. (1) din Constituție realizează o departajare a competențelor celor două Camere, cu respectarea principiului bicameralismului.
De asemenea, el consideră că intervenția legislativă operată în conținutul art. 10 alin. (8) din Legea 51/ 2006 nu se integrează în obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) din Legea 24/ 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative potrivit cărora: „Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa juridică și de autoritatea emitentă, precum și obiectul reglementării exprimat sintetic”.

„Astfel, dispozițiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/ 2006 sunt incomplet reglementate, întrucât, prin faptul că afectează regimul juridic al incompatibilităților și conflictelor de interese aplicabil aleșilor locali, prevăzut în Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, acestea ar fi trebuit să instituie în mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretări, și o referire la Legea nr. 161/ 2003. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în materia incompatibilităților și conflictelor de interese, prevederile legale trebuie să fie precise, neechivoce, să instituie norme unitare, clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul”, indică Iohannis.

Dispozițiile contestate încalcă și prevederile constituționale referitoare la principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legii, întrucât nu respectă cerințele de previzibilitate, stabilitate și certitudine a normei juridice, mai spune șeful statului.