Fost director din Ministerul Justiției, condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare pentru corupție

Ion Krech, fostul director IT din Ministerul Justiţiei, a fost condamnatla peste 6 ani de închisoare și la plata a peste 19 milioane de lei despăgubiri materiale către MJ, într-un dosar de corupție instrumentat de DNA. Decizia nu este definitivă.

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Krech la cinci ani de detenţie pentru luare de mită în formă continuată şi la patru ani de închisoare pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Ion Krech va executa o pedeapsă de şase ani şi patru luni de închisoare, informează Agerpres.

El a fost trimis în judecată, în decembrie 2016, de DNA Ploieşti pentru luare de mită şi folosire de declaraţii false, în dosarul în care fostul ministru Relu Fenechiu şi-a recunoscut faptele.

Conform rechizitoriului întocmit de anchetatori, în perioada 2012 – 2015, Ion Krech, în calitate de director delegat al Direcţiei Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerului de Justiţie, manager a două proiecte de informatizare finanţate din fonduri nerambursabile derulate de minister şi preşedinte al comisiilor de evaluare şi licitaţie, ar fi pretins şi ar fi primit, prin intermediul a două persoane, de la reprezentanţii unor firme de software, în tranşe, suma totală de 274.000 euro.

„Aceste foloase au fost pretinse şi primite pentru ca Ion Krech, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să sprijine firmele respective în câştigarea licitaţiilor pentru atribuirea şi realizarea proiectelor de informatizare derulate de Ministerul Justiţiei, în valoare totală de 29.606.559 lei fără TVA”, se arată într-un comunicat al DNA.

Pe parcursul derulării procedurilor, mai susțin procurorii, Krech ar fi întocmit mai multe documente false, respectiv rapoartele procedurilor pentru ambele proiecte, declaraţiile de imparţialitate şi confidenţialitate pe propria răspundere (în care a declarat în mod nereal că nu are legătură cu niciunul dintre participanţii la procedura de licitaţie, deşi pretinsese şi primise de la aceştia sume de bani cu titlu de mită), un proces-verbal de recepţie cantitativă şi calitativă întocmit formal pentru crearea aparenţei efectuării plăţii în condiţii de legalitate, deoarece echipamentele hardware nu au fost livrate.