DNA critică Ordonanța lui Toader: Interzicerea delegărilor ne va bloca activitatea. Nu am primit nici acum versiunea oficială a OUG. Proiectul nu a fost discutat cu reprezentanții magistraților

DNA a criticat dur Ordonanța de Urgență de modificare a Legilor Justiției, adoptată marți de Guvernul PSD-ALDE, la propunerea ministrului Tudorel Toader. Direcția s-a arătat îngrijorată atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât şi cu privire la conţinutul acestuia. Instituția atrage atenția inclusiv asupra blocării activităţii.

Direcția Națională Anticorupție acuză Guvernul că nu este cu adevărat interesat de un dialog onest cu magistrații cu privire la prevederi atât de importante, cu efecte semnificative asupra funcționării autorității judecătorești.

Structura mai precizează că nu a primit nici acum versiunea oficială a Ordonanței, aceste observații fiind făcute în baza textelor apărute în media.

Politică - 10 dec, 15:04

Primarul din Târgu Mureş, acuzat că ar fi primit mită opere de artă de circa 200.000 de euro / Soos Zoltan a fost plasat sub control judiciar

Cât despre urgența care ar justifica o astfel de ordonanță, DNA susține că: ”Singura urgență în acest sens ar putea fi constituită de intenția de a influența proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat. În același sens, nu există nicio urgență referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor”.

Comunicatul DNA:

”Având în vedere proiectul ordonanței de urgență de modificare a celor trei legi ale Justiției, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA își exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât și cu privire la conținutul acestuia și atrage atenția asupra blocării activității.

Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanții magistraților, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeași zi în care ordonanța a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanță deosebită, care vor afecta semnificativ funcționarea autorității judecătorești.

Trebuie menționat că Direcției Naționale Anticorupție nu i-a fost comunicată nici în prezent o versiune oficială a actului normativ adoptat, observațiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass media.

Nu există nicio urgență și nicio situație extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanță de urgență a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcție a magistraților. Singura urgență în acest sens ar putea fi constituită de intenția de a influența proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat.

În același sens, nu există nicio urgență referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor.

Avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcții de conducere va fi făcută de Plen și nu de către Secția de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, consfințit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiției și însușit de Curtea Constituțională. Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condițiilor de vechime pentru numirea în funcții de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuții să nu dețină experiența necesară exercitării corespunzătoare a atribuțiilor (modificarea art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004).

Interzicerea delegărilor in funcțiile de conducere va bloca activitatea Direcției Naționale Anticorupție și o va pune în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii șefi secție și nu vor putea fi trași la răspundere autorii de fapte penale (introducerea art. 54 alin. (71) din Legea nr. 303/2004).

Concret, din data de 20 martie 2019, Secția de combatere a corupției și Secția judiciară din cadrul DNA rămân fără procurori șefi, prin expirarea delegărilor.
In mod real, indiferent ce procedura de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019.

Precizam că, între alte atribuții pe care le are, procurorul șef secție conduce și controlează activitatea întregului personal din cadrul secției, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate și a soluțiilor dispuse de procurori). In plus, procurorul sef al Secției judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată și poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanța a fost învestită de DNA prin rechizitoriu.

A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație; în lipsa unor garanții privind modul în care se poate exercita această atribuție de către secțiile CSM, se aduce atingere independenței magistraților, care pot fi supuși unor forme de presiune în acest mod (Modificarea art. 65 alin. 1 lit. i din Legea nr. 303/2004).”