EXCLUSIV // Retrocedarea „Casei Iorga” din Albania, o problemă fără sfârșit în relațiile româno-albaneze. MAE: „Se invocă despăgubirea cuvenită cumpărătorului care a achiziționat imobilul”

EXCLUSIV // Retrocedarea Casei Iorga din Albania, o problemă fără sfârșit în relațiile româno-albaneze. MAE: Se invocă despăgubirea cuvenită cumpărătorului care a achiziționat imobilul
sursa foto: MAE

Epopeea procesului de retrocedare a Casei Iorga din Saranda (Albania), fost sediu al Institutului Cultural Român și un edificiu important pentru istoria națională continuă și în prezent, la aproape trei decenii de la căderea regimului totalitar albanez. Asta deși în anul 2016, când era premier în fruntea guvernului tehnocrat, Dacian Cioloș promitea soluționarea rapidă a procesului.

Problema retrocedării CaseiIorga continuă și astăzi la aproape trei decenii de la căderea regimului comunist albanez

Clădirea care a aparținut statului român dar care a fost confiscată de către autoritățile albaneze, iar ulterior vândută după căderea regimului totalitar, reprezintă și astăzi un subiect sensibil în relațiile diplomatice româno-albaneze.

Într-un răspuns oferit pentru B1.RO, MAE precizează că atât la nivel politic, cât și la nivel administrativ și jurisdicțional statul român continuă demersurile pentru recuperarea imobilului. Pe de altă parte din răspunsul oferit de MAE se poate înțelege că deși au existat multe discuții bilaterale despre acest subiect, problema nu a fost încă soluționată, iar clădirea continuă să aibă un statut incert,principala problemă invocată fiind despăgubirea cuvenită cumpărătorului care a achiziționat imobilul în 1992.

Redă mai jos integral răspunsul oferit de MAE:

“MAE precizează că subiectul privind situația Casei Iorga figurează constant și prioritar pe agenda de discuții bilaterale, fiind subliniat, cu fiecare ocazie, interesul statului român pentru clarificarea statutului acestui imobil cât mai curând posibil.

Astfel, în paralel cu demersurile pe cale administrativă şi jurisdicţională, problematica recuperării imobilului a fost ridicată de către partea română în cursul mai multor întrevederi bilaterale, inclusiv la cel mai înalt nivel, cu solicitarea de a fi puse în aplicare deciziile instanțelor albaneze.

La nivelul dialogului politic bilateral au fost date asigurări, în mai multe rânduri, că situația acestui imobil va fi rezolvată în conformitate cu deciziile justiției albaneze. Aceste declarații au rămas fără efecte concrete până în prezent, principala problemă invocată fiind despăgubirea cuvenită cumpărătorului care a achiziționat imobilul în 1992. Demersurile la nivel politic vor continua la toate nivelurile până la soluționarea acestui dosar”.

Istoria zbuciumată a Casei Iorga din Saranda

Drept recompensă pentru contribuția lui Nicolae Iorga adusă la scrierea istoriei Albaniei, Regele Ahmet Zogui a dăruit marelui istoric,în anul 1931,un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 și 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga”, după planurile arhitectului Petre Antonescu.

Începând cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorulDumitru Berciu, ilustru istoric și arheolog.

Ulterior, România a fost deposedată de această proprietate. Clădirea a fost naţionalizată după instaurarea regimului comunist în Albania şi vândută de autorităţile albaneze unei persoane private după căderea regimului totalitar în 1991.

Sursa foto: Biblioteca Metropolitană București

Urmăriți B1TV.ro și pe
`