Guvernul pregătește reorganizarea teritorială a României. Noi municipii, taxe diferite și orașe retrogradate

Guvernul pregătește reorganizarea teritorială a României, o măsură care va schimba statutul administrativ al multor localități. Proiectul prevede ca Bragadiru, Chiajna, Popești-Leordeni și Florești să devină municipii, iar alte 150 de orașe să devină comune. Motivul principal este scăderea populației și neîndeplinirea criteriilor minime pentru rangul actual. Măsura ar urma să fie inclusă în Pachetul 3 de reforme al Ministerului Dezvoltării.

Cum se vor schimba taxele și statutul localităților

Pentru locuitorii orașelor vizate, reorganizarea administrativă aduce taxe suplimentare, modificări locale importante și schimbări majore în gestionarea bugetelor.

Vatra Dornei, municipiu declarat la începutul anilor 2000, riscă să își piardă statutul din cauza scăderii constante a populației. Primarul Marius Rîpan consideră că procesul trebuie atent corelat cu ciclurile electorale și programele europene pentru evitarea blocajelor administrative. Și Orșova se confruntă cu aceeași situație, iar edilul Adrian Cican susține că pierderea statutului ar însemna o normalizare administrativă.

De ce vrea Guvernul să schimbe criteriile pentru orașe și municipii

Guvernul pregătește reorganizarea teritorială a României pentru a adapta administrația la realitățile demografice actuale. Din cele 3.228 de localități, peste 200 nu mai îndeplinesc criteriile de populație.

Pragurile propuse sunt de 7.000 locuitori pentru orașe și 25.000 pentru municipii. Expertul fiscal Gabriel Biriș crede că România n-ar avea nevoie de mai mult de 10 județe și 100 de UAT-uri.

„Polonia și-a redus la un sfert și nr de județe și nr de localități. Noi n-am avea nevoie de mai mult de 10 județe și 100 UAT-uri”, a spus Biriş pentru observatornews.ro.

Este Chiajna pregătită să devină municipiu

Comuna Chiajna a cunoscut o creștere explozivă a populației, de la aproximativ 7.000 de locuitori în anii ’90 la peste 40.000 în acte și aproape 100.000 în realitate, potrivit estimărilor autorităților.

Infrastructura este însă depășită. Nu există spital, ci doar trei policlinici, trei școli și câteva grădinițe insuficiente pentru numărul actual de locuitori. Localnicii reclamă lipsa apei curente, a canalizării și a unei piețe publice, semne că localitatea nu este pregătită pentru statutul de municipiu.

Chiajna ar trebui să dispună de judecătorie, tribunal, maternitate și spital pentru a face pasul. Primarul Mircea Minea propune însă o soluție alternativă: „Ar fi indicat să se facă 13 sectoare, Chiajna să intre într-un sector, să se numească sectorul 7, şi am terminat bâlciul. S-ar aduna şi bani la bugetul de stat, cu alte taxe, alte impozite, alte pretenţii”.