Guvernul repune pe agendă proiectul privind cumulul pensiei cu salariul. Ce schimbări aduce Pachetul 3 de reforme

Guvernul reia dezbaterea asupra proiectului de Ordonanță de Urgență care reglementează cumulul pensiei cu salariul, după ce inițiativa fusese blocată în vară din cauza divergențelor din coaliție. Documentul este acum aproape finalizat la Ministerul Muncii și face parte din așa numitul Pachet 3 de reforme, ce include și restructurări ample în administrația publică. Cele mai importante schimbări îi vizează pe beneficiarii pensiilor speciale și angajații companiilor de stat, însă pentru sănătate și educație se prefigurează excepții, în contextul deficitului de personal.

Ce prevede proiectul privind cumulul pensiei cu salariul

Inițiativa legislativă își propune să reglementeze mai strict situațiile în care pensionarii pot continua să primească salariu din fonduri publice. Surse politice au declarat că liniile generale sunt deja agreate, iar ultimele detalii sunt în curs de stabilire. Cei mai afectați de noile prevederi vor beneficiarii pensiilor speciale și angajații companiilor de stat, categorii care, până acum, au avut posibilitatea de a încasa venituri consistente din cumulul pensiei cu salariul.

Guvernul își propune să corecteze dezechilibrele și să reducă inechitățile, impunând reguli mai ferme și criterii clare. Obiectivul principal este reducerea la un cadru echitabil, astfel încât veniturile totale să fie în concordanță cu responsabilitățile și cu resursele disponibile la nivel bugetar.

De ce sunt prevăzute excepții pentru sănătate și educație

Domeniile cu impact social major, precum cel medical și cel educațional, sunt tratate separat, din cauza lipsei acute de personal. În spitale, deficitul de medici și asistente face ca pensionarii să rămână o resursă necesară, iar în învățământul preuniversitar, mai ales în mediul rural, multe școli s-ar confrunta cu lipsa de profesori dacă aceștia ar fi obligați să părăsească sistemul după pensionare, reșatează Capital.ro.

Autoritățile analizează posibilitatea de a acorda derogări, pentru ca procesul educațional și serviciile medicale să nu fie afectate. În lipsa unor măsuri speciale, comunitățile vulnerabile ar putea resimți cel mai puternic efectele restricțiilor, ceea ce ar accentua problemele deja existente.

Cum se va schimba administrația publică prin Pachetul 3 de reforme

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu, care vizează restructurarea administrației publice, atât la nivel central, cât și local. Printre măsuri se numără reducerea cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală, proces care se va face prin concursuri pe posturile rămase libere. În administrația centrală, cheltuielile salariale vor fi diminuate tot cu 10%, însă ajustările nu vor fi uniforme, ci adaptate fiecărei instituții.

Pe lângă reducerea posturilor, Pachetul 3 prevede și reorganizarea unor instituții centrale, prin comasări sau chiar desființări. O altă modificare importantă privește statutul localităților, pe baza datelor ultimului recensământ. Astfel, unele municipii ar putea fi retrogradate la rangul de oraș, dacă populația a scăzut sub pragul necesar, în timp ce numite comune ar putea primi statut de oraș.

Aceste schimbări vor influența direct alocările bugetare, deoarece municipiile beneficiază în prezent de sume mai mari de la bugetul de stat. Retrogradarea lor ar putea însemna diminuarea resurselor, în timp ce localitățile promovate ar primi fonduri mai consistente.

Când ar urma să intre în vigoare noile măsuri

Discuțiile finale pe marginea proiectului sunt programate să aibă loc în ședința coaliției din 7 octombrie, unde se va decide forma definitivă a ordonanței. Dacă va fi adoptată, reforma din administrația locală ar urma să producă efecte la 90 de zile de la publicare, adică de la 1 februarie 2026. Prefecții vor avea rolul de a centraliza datele, iar în termen de 60 de zile vor fi organizate concursuri pentru posturile rămase.

Prin aceste schimbări, guvernul urmărește nu doar reglementarea cumulului pensie–salariu, ci și o restructurare de profunzime a aparatului administrativ, cu impact direct asupra funcționării instituțiilor publice și a alocării resurselor financiare.