Fenomen neobișnuit la Marea Neagră. Cu ce au fost acoperite plajele de pe litoral

Fenomen neobișnuit la Marea Neagră. Cu ce au fost acoperite plajele de pe litoral
Sursa foto: Facebook/ Asociația Pro Consumatori

Litoralul românesc este scena unui fenomen spectaculos și rar. O furtună de intensitate medie, dar cu valuri mari și lungi  a transformat complet peisajul din Mamaia Nord. Nisipul a dispărut sub un strat gros de scoici, rapane și midii aduse din larg. Marea a înaintat peste 15 metri pe plajă, înghițind zonele amenajate și lăsând în urmă dune întregi de organisme marine

Care este explicația pentru acest fenomen de pe litoralul românesc

Cercetătorii susțin că acest fenomen este rezultatul unei combinații de factori meteorologici și biologici atipici pentru luna ianuarie. Cercetătorul Răzvan Mateescu explică mecanismul din spatele valurilor:

 „Valurile astăzi au o înălţime de 2 metri. Este vorba despre un val de hulă. Toate aceste organisme, scoici, care stau pe fundul mării şi în nisip, sunt cumva aruncate de curenţi pe mal”.

Această agitație a fundului mării a fost favorizată și de temperaturile neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, după cum declară  biologul marin Victor Niță:

„O iarnă ceva mai călduţă i-a permis rapanei să nu mai rămână îngropată atâta timp. Şi o furtună nu foarte mare, dar cu valuri mari din larg, a scos-o la mal în cantităţi impresionante”.

Ce specii invazive au fost descoperite pe litoralul românesc în urma fenomenului

Pe lângă speciile autohtone, biologii au identificat în stratul depus pe plajă și organisme care nu aparțin în mod natural  Mării Negre. Acest aspect este un semn al schimbărilor climatice globale.

 „Avem o scoică venită din Asia, mult mai recent decât rapana. Dacă marea e tot mai caldă şi tot mai productivă de substanţă organică, vine tot mai mult influenţa mediteraneană şi iată avem specii invazive”, explică cercetătorul Adrian Bîlbă.

Deși peisajul este unul spectaculos, localnicii se confruntă deja cu mirosul greu de suportat deoarece vietățile încep să se descompună. Totuși, experții dau asigurări că fenomenul nu este un indicator al poluării și nu va avea efecte biologice negative, potrivit observator