Paradoxul locuințelor din România. Se construiește mai puțin, dar 2,5 milioane de case stau goale

Finalul anului 2025 a adus o ușoară accelerare a construcțiilor de locuințe în România. Per total, însă, numărul locuințelor construite a fost puțin mai mic decât în anul precedent. Datele au fost publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Câte locuințe noi au apărut în 2025 și unde s-au construit acestea

Piața construcțiilor rezidențiale din România este susținută în mare parte de investițiile private. În 2025 au fost finalizate 59.062 de locuințe la nivel național. Numărul este cu aproape 2.000 mai mic decât în 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică indică astfel o ușoară încetinire a ritmului de construire.

Cu toate acestea, finalul anului a adus semne de revenire. În trimestrul IV din 2025, între octombrie și decembrie, au fost terminate 18.740 de locuințe. Sunt cu 73 mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai multe locuințe noi au fost construite în mediul urban. Orașele au concentrat 52% din totalul locuințelor finalizate. În mediul rural au fost ridicate 48% dintre locuințe. Datele INS arată și că aproximativ 95% dintre locuințe au fost realizate din fonduri private. Comparativ cu anul anterior, construcțiile finanțate din bani privați au crescut, în timp ce proiectele susținute din fonduri publice au scăzut.

Cum diferă construcțiile de locuințe între regiuni

Ritmul construcțiilor de locuințe diferă semnificativ de la o regiune la alta în România. Datele arată că dezvoltarea imobiliară nu evoluează uniform în toate zonele țării. Comparativ cu trimestrul IV din 2024, cele mai mari creșteri ale numărului de locuințe finalizate s-au înregistrat în regiunea Nord-Est, unde au fost terminate cu 460 de locuințe mai multe.

Creșteri au mai fost raportate și în regiunea Centru (+182 locuințe), Nord-Vest (+39) și Sud-Vest Oltenia (+34). În schimb, în alte regiuni construcțiile au scăzut. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Vest (−268 locuințe), urmate de Sud-Muntenia (−184), București-Ilfov (−134) și Sud-Est (−56). Aceste diferențe arată că investițiile imobiliare se concentrează mai mult în anumite zone ale țării.

În total, România are aproximativ 9,5–9,7 milioane de locuințe. Cu toate acestea, peste 2,5 milioane dintre ele sunt declarate neocupate. De asemenea, aproximativ un sfert din fondul locativ nu este utilizat permanent. Astfel, problema nu ține neapărat de numărul locuințelor existente, ci de modul în care acestea sunt distribuite și folosite. Chiar dacă există suficiente locuințe la nivel național, România se confruntă în continuare cu o problemă reală de locuire.

De ce are România cea mai mare supraaglomerare a locuințelor din UE

Deși România are milioane de locuințe, condițiile de locuire rămân o problemă majoră pentru o parte importantă a populației. Aproximativ 40% dintre români trăiesc în locuințe supraaglomerate, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. În multe cazuri, acest lucru înseamnă prea puține camere pentru numărul de persoane din gospodărie. De asemenea, există familii cu copii care împart spații foarte mici sau locuințe în care trăiesc mai multe generații împreună.

Un alt indicator care arată problemele din sistemul de locuire este deprivarea severă de locuință. Aproape 10% dintre români trăiesc în locuințe cu probleme grave, cum ar fi lipsa unei băi sau toalete, acoperișuri deteriorate ori spații insuficiente pentru numărul de locatari. Situația este agravată și de lipsa locuințelor sociale. România are unul dintre cele mai mici fonduri de locuințe sociale din Europa, cu aproximativ 16.000 de locuințe la nivel național.