Păstrăvăria din Bușteni: Afacerea de familie care transformă fondurile europene în gust autentic și produse premium

Păstrăvăria din Bușteni: Afacerea de familie care transformă fondurile europene în gust autentic și produse premium
Sursa foto: Facebook / Pastravaria Busteni pastravul din Tara Ta

La poalele munților Bucegi, într-un colț pitoresc din Bușteni, o afacere cu păstrăvi dezvoltată cu perseverență și sprijin european devine din ce în ce mai vizibilă pe harta gastronomiei românești. Înființată în 2013 de soții Andreea și Florin Staicu, păstrăvăria exploatează 19 bazine alimentate de pârâul Zamora și oferă anual peste 30 de tone de pește de calitate superioară. Iar cererea? Cu mult peste cât poate oferi piața internă, transmite Adevărul.

De la zero la cinci proiecte europene

Primii pași în piscicultură i-au făcut accesând fonduri prin Ministerul Agriculturii, iar Florin Staicu a devenit în scurt timp un promotor activ al acestor resurse financiare:
„A contat foarte mult accesarea de fonduri europene. (…) Este greu să accesezi, dar te ajută foarte mult să te dezvolți”, afirmă el.

Cu ajutorul acestor fonduri, familia a dezvoltat nu doar bazinele de creștere, ci și o unitate de procesare denumită sugestiv „Casa postăvarului”.

Tehnologie care aduce gust și sănătate

Investițiile ulterioare s-au concentrat pe automatizare și bunăstarea peștilor. Un sistem modern de recirculare a apei, senzoristică și echipamente de back-up asigură un mediu stabil chiar și atunci când natura devine imprevizibilă. „Peștii nu mai suferă în momentul în care apa (…) vine tulbure”, explică Staicu, subliniind impactul direct asupra calității cărnii.

Pește românesc, cerere uriașă – ofertă limitată

În ciuda producției constante, păstrăvăria nu reușește să răspundă integral cererii în creștere. „Nu există pește în nicio fermă câtă cerere este”, spune antreprenorul, explicând că România produce sub 25% din necesarul pieței. Restul este acoperit de importuri, în special din Bulgaria.

Procesarea, cheia diferenței pe piață

Unul dintre pașii esențiali a fost dezvoltarea capacității de procesare în incinta fermei. Acum, jumătate din producție este vândută ca produs finit – păstrăv afumat, fileuri, zacuscă sau preparate gourmet. „Prin procesare în incinta fermei ai valoare adăugată mai mare”, punctează Staicu. Produsele sunt trimise inclusiv la București și prezentate la târguri de profil din toată țara.

Păstrăvul somonat – specialitatea casei

Furajarea specială, cu alge marine și făină de creveți, transformă păstrăvul curcubeu într-un produs premium: păstrăvul somonat. Bogat în proteine, cu o carne ușor rozalie și gust delicat, acesta devine tot mai apreciat de clienți. „Este foarte bun și pentru sănătate, dar și pentru prelucrare”, spune Staicu.

De la fermă la farfurie – și mai aproape de clienți

Chiar lângă păstrăvărie, un restaurant de 80 de locuri și un magazin propriu oferă preparate locale proaspete. Recent, restaurantul a primit și certificare kosher. Printre cele mai cerute produse: tocana de păstrăv, fileurile cu glazură și zacusca reinterpretată, dar și specialități afumate cu fum rece.

Viitorul: acvaponie și produse certificate UE

Următorul proiect al familiei Staicu vizează o seră de acvaponie, unde vor cultiva verdețuri cu ajutorul apei recirculate de la bazine – bogată în nutrienți naturali. În paralel, se pregătesc pentru obținerea de certificări europene pentru cele mai apreciate produse din gamă.

Rețeta succesului: asociere, tehnologie și pasiune

Dincolo de succesul propriu, antreprenorul susține că dezvoltarea pisciculturii românești are nevoie de asociere și consultanță. „Micul producător nu are timp să facă acte, el trebuie să muncească, să producă”, spune el, atrăgând atenția asupra necesității de sprijin real pentru micii fermieri.

Afacerea Staicu nu este doar un exemplu de reușită, ci și o invitație deschisă pentru alți antreprenori care vor să intre într-un domeniu cu potențial imens, dar încă insuficient explorat.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`