Patriarhul Ecumenic BartolemeuI al Constantinopoluluia transmis un mesaj de mulțumirePatriarhuluiDaniel al României pentrucă a susținut menținerea ca muzeu aBasilicii Sfânta Sofia din Istanbul, pe careautoritățile turce au convertit-oîn moschee după 86 de ani.
„Din adâncul sufletului vă mulțumim pentru scrisoarea Preafericirii Voastre, prin care vă exprimați întristarea profundă atât personală cât și a Preasfintei Biserici din România cu privire la decizia recentă luată de autoritățile statale turce de transformare a muzeului Sfintei Sofia în moschee musulmană”, a transmisPatriarhul Bartolomeu, potrivit basilica.ro.
Patriarhul Bartolomeu a afirmat că includerea catedralei Sfânta Sofia pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO din anul 1985, confirmă caracterul ei de simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universal și nici o intervenție la aceastanu poate acoperi, schimba sau face să dispară mesajul binevestitor.
Patriarhul Constantinopolului a afirmat că”singura utilizare care respectă şi indică adevărul şi sfânta misiune a Sfintei Sofia este funcţionarea ca lăcaş de cult creştin” şi că „Biserica Înţelepciunii lui Dumnezeu ca amprentă arhitecturală a izbăvirii neamului omenesc şi a întregii creaţii în Hristos aparţine întregii omeniri”.
Pedata de 8 iulie 2020, Preafericitul Patriarh Daniel a adresat o scrisoarePatriarhului Ecumenicîn care își exprimasusţinerea pentru menţinerea statutului actual al Basilicii Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul), ca muzeu, precum şi solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.
Conform Patriarhiei, demersul are în vedere ”valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985”.
Pe data de 10 iulie2020, Consiliul de Stat din Turcia, cea mai înaltă instanţă administrativă, a anulat decretul respectiv, iar după câteva ore, preşedintele Turciei a semnat un alt decret, prin care a retransformat edificiul în lăcaş de cult musulman.
Washingtonul, Atena și Moscova au instatat pentru menținerea statului de muzeu a Hagiei Sophia.
Biserica ortodoxă rusă a transmis că regretă faptul că „îngrijorarea a milioane de creştini” nu a fost înţeleasă de justiţia turcă, care a deschis calea spre transformarea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul în moschee.De asemenea, reprezentnații UNESCO s-au arătat îngrijorați de soarta acestei capodopere. UNESCO a solicitat Turciei un dialog înainte de orice decizie care ar putea aduce prejudicii „valorii universale” a acestui monument de patrimoniu mondial. Prea târziu însă. Erdogan nu a ținut cont de această solicitare și va transforma Hagia Sophia în moschee.
Hagia Sophia a fostcatedralaPatriarhiei de Constantinopol, apoimoschee, și până astăzimuzeuînIstanbul,Turcia.
Operă arhitecturală majoră, construită în secolul VI de bizantinii care şi-au încoronat împăraţii aici, Sfânta Sophia este un sit clasat în patrimoniul mondial al UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice de la Istanbul. Ea a fost convertită în secolul al XV-lea în moschee după invazia otomană, apoi în muzeu în 1935 de tânărul lider al Republicii turce, Mustafa Kemal, dornic să o oferă „umanităţii”.
Sfânta Sofia este de fapt obazilicăcu cupolă, planul bazei fiind tot cel bazilical.
Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat) de 77 x 71,70 m, potrivit Wikipedia. În faţă are unatrium, unexonartexşi unnartexde mici proporţii faţă de restul clădirii. Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semicupole şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune arhitectonică, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei.
Catedrala era o construcţie remarcabil de mare, doar cu câţiva centimetri mai mică decât domul Panthéonului din Paris, una dintre cele mai mari clădiri. Domul ei era cel mai mare de acest fel, doar domulBazilicii Sfântul Petru din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei.
Este locaşul cel mai impresionant şi venerabil al creştinismului ortodox şi al creştinismului în general. Edificiul a fost deschizător de drumuri în arhitectura şi ornamentaţia creştină arhaică, iar prin dimensiunile şi decoraţia de excepţie a avut menirea să transmită timpului său şi posterităţii putereaImperiului Roman de Răsăritşi a împăratului său preacredincios. Biserica a devenit un prim simbol al măreţiei creştinismului în acea parte de lume unde el s-a născut, un tezaur nepreţuit pentru strălucitorul Constantinopol.