UPDATE // CJ și Garda de Mediu Ilfov, nicio explicație privind poluarea record din Capitală. Detalii despre gropile de gunoi care au îngrozit Comisia Europeană: Grămezi de deșeuri, la câțiva zeci de metri de locuințe / Punctul de vedere al HORNBACH

UPDATE // CJ și Garda de Mediu Ilfov, nicio explicație privind poluarea record din Capitală. Detalii despre gropile de gunoi care au îngrozit Comisia Europeană: Grămezi de deșeuri, la câțiva zeci de metri de locuințe / Punctul de vedere al HORNBACH
sursa foto: pixabay
UPDATE: Ca urmare a publicării acestui articolHORNBACH CENTRALA S.R.L. a transmis B1.ro un punct de vedere, pe care îl redăm integral la finalul știrii.
Nivelul record de poluare înregistrat în București în noaptea de 1 spre 2 martie, când traficul a fost foarte redus, a adus în atenția publică situația dezastruasă a gropilor de gunoi din județul Ilfov și arderile efectuate de anumiți operatori economici din apropierea Bucureștiului.
De aproape două decenii locuitorii județului Ilfov și ai cartierelor bucureştene limitrofe trăiesc o adevărată dramă din cauza modului haotic în care sunt depozitate și arse deșeurile. Grămezi de gunoaie aflate la câțiva zeci de metri de locuințe, cianuri, iod radioactiv şi miros insuportabil, sunt câteva dintre problemele care fac un calvar viața oamenilor din localități precum Popești-Leordeni, Vidra sau Glina. Efectele nocive pe care gropile de gunoi neconforme le generează asupra vieții cetățenilor au intrat și în atenția Comisiei Europene care s-a sesizat asupra pericolului pe care acestea le generează pentru mediul înconjurator.
Groapa de gunoi de la Glina
Groapa de gunoi de la Glina, fosta groapă de gunoi Ochiul Boului, administrată de firma Ecorec S.A, reprezintă un exemplu de depozit de deșeuri care poluează timp de decenii cetățenii din Capitală și din împrejurimi și care la începutul anului a adus România în procedura de infringement cu Uniunea Europeană. Deși legea prevede o distanță de minim 1000 metri de casele locuite, groapa de gunoi de la Glina se află la numai 70 de metri distanţă, reprezentând un adevărat focar de infecție.
Cum a fost posibilă continuarea funcționării sale deși încalcă toate prevederile legale naționale și europene privind depozitarea deșeurilor? Reprezentanții societății civile au atras atenția în repetate rânduri că Agenția de Mediu autorizează gropile în baza unor documente perfecte, fără a verifica însă respectarea lor. Garda de mediu verifică respectarea cerințelor din autorizația de funcționare, dar fără instrumente de măsură! Groapa de gunoi plătește laboratoare autorizate care să îi confirme „performanțele”, iar autoritățile iau decizii în baza unor documente și analize plătite de gropile de gunoi!
Groapa de gunoi de la Glina a fost deschisă într-o zonă mlăștinoasă din imediata vecinătate a Bucureștiului la intersecția comunei Glina și a actualului oraș Popești Leordeni la ordinul lui Ceaușescu în anul 1977. În ciuda faptului că în anul 2000 trebuia introdusă de Ministerul Mediului în Programul de Închidere a Depozitelor Municipale Neconforme alături de celelalte 68 de gropi de gunoi neconforme din țara și închisă definitiv în vederea respectării
Directivei Comunitare 1999/CE în scopul protejării sănătății și a vieții comunităților locale, acest lucru a fost blocat de constituirea unui grup de interese numit Ecorec în jurul acestei gropi de gunoi.
Comisia Europeană a reacționat în ceea ce privește problemele de la groapa de Gunoi Glina după ce în ultimii 20 de ani, scandalurile de corupție în care au fost implicați patroni condamnați penal, funcționari publici din primării sau oficiali din Ministerul Mediului au izbucnit în lanț.
În anul 2018 se ia decizia de închidere a gropii de gunoi Glina iar în paralel cu această decizie oamenii legii și anchetatorii au deschis mai multe dosare de urmărire penală, cu autori cunoscuți, având că obiect infracțiuni comise de funcționari din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Ilfov , Ministerul Mediului și Direcția de Sănătate Publică Ilfov. Cu toate acestea, problemele pe care Groapa de gunoi de la Glia le generează statului român continuă și în prezent, în condițiile în care România se află în procedura de infringement cu Uniunea Europeană pentru că depozitul nu a fost inclus în Programul de Închidere a Depozitelor Municipale Neconforme alături de cele 68 de gropi neconforme din ţară.
Groapa de gunoi de la Vidra
Un alt depozit de deșeuri cu probleme este Groapa de gunoi de la Vidra, o adevărată bombă ecologică pentru locuitorii din localitățile Vidra, Sintești, Jilava și Berceni.
Administrată de Eco Sud SA, aceasta funcționează în ilegalitate în condițiile în care au depășit de mai mulți ani capacitatea de stocare. Mai mult, compania Eco Sud nu mai deține acordul de mediu valabil. Acordul este însă greu de reînnoit, având în vedere că încă de la data emiterii ultimului acord de mediu, respectiv decembrie 2018, depozitul ocupa o suprafațp de circa 42 hectare, cu 18 hectare mai mult decat suprafața prevăzută în contractul încheiat în 1999.
Una dintre cele mai mari probleme semnalate de societatea civilă în ceea ce privește problemele de la groapa de gunoi de la Vidra, este lipsa unei stații de sortare și valorificare a deșeurilor iar în ultimii doi-trei ani din cauza exploatarii neconforme a depozitului, în zonț, au avut loc mai multe deversari necontrolate de levigat si accidente de mediu.
În vară, mai mulți activiști de mediu au alertat instituțiile responsabile din domeniul mediului, dar şi Poliția Română, despre faptul că zilnic cisterne de 20 de tone deversează levigat într-un canal colector din zona orașului giurgiuvean Mihăilești care se scurge în râul Argeș.
Activiștii de mediu au surprins și filmat o cisternă a unei sociatăţi comerciale care se pregătea să deverseze 19.000 de llitri de levigat provenit de la groapa de gunoi de la Vidra în canalul colector de la Mihăilești, iar substanța foarte toxică urma să ajungă în răul Argeș.
Groapa de gunoi Iridex
Groapa de gunoi Iridex din Chiajna este un alt depozit care a trezit în mod repetat furia cetățenilor. În ciuda numeroaselor proteste ale locuitorilor Sectorului 1 și din câteva localități din Ilfov și în ciuda actiunilor in instanță, groapa de gunoi Iridex a primit ăn 2019 o nouă autorizație de la Agenția pentru Protecția Mediului București.
Ani la rând locuitorii din toată zona de case din Bucureștii Noi, Chitila sau Sisești s-au plaâns de mirosul degajat de la groapa de gunoi în urma arderii necontrolate a deșeurilor. Aceste probleme legate de depozitarea și arderea neconformă de la Iridex nu a împiedicat APMB să ofere pe 14 februarie o autorizație integrată de mediu care va expira pe 13 februarie 2028.
În acest context, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache a anunţat ca deşeurile din sector vor fi duse la Depozitul Ecologic Vidra, după o serie de plângeri venite de la locuitorii în legătură cu mirosul insuportabil din nordul Capitalei emanat de actualul loc de depozitare a gunoiului. La rândul lor câteva zeci de locuitorii din zona de nord a Capitalei au protestat față de decizia reînnoirii autorizației şi au cerut ca autoritățile locale să nu prelungească concesionarea serviciului către firma Iridex care administrează groapa de gunoi Chiajna, asta deși pentru depozitarea gunoiului din Sectorul 1, Primăria are contract de 20 de ani cu patronii gropii Iridex, care ar expira pe 11 martie.
Primăria sectorului 1 a precizat că Groapa de Gunoi Iridex are capacitatea de stocare a deșeurilor depășită, poluează cu gaze toxice, dintre care cel mai des menționat de cetățeni este hidrogenul sulfurat, aflat în compoziția gazului de depozit provenit din fermentația deșeurilor. Cu toate acestea, problema depozitării deșeurilor nu a fost rezolvată, pentru că Primăria sectorului 1 a luat decizia de a depozita gunoiul la Vidra, un alt depozit cu probleme.
Tone de deșeuri aduse ilegal din Marea Britanie sunt arse în județul Ilfov
O altă cauză a poluării masive din Capitală invocată de ministrul Mediului, Costel Alexe, este reprezentată de deșeurile aduse ilegal din Marea Britanie . Acesta a anunțat că 25 de containere din Marea Britanie, care conțineau 20 de tone de deșeuri trecute în acte drept produse second hand sau produse de uz casnic, au fost descoperite recent de autoritățile vamale.
Ministrul Mediului a precizat pentru Libertatea că gunoaiele ajunse ilegal în România sunt „supuse apoi arderilor ilegale” în județul Ilfov – la Afumați sau în alte părți.
Amintim faptul că marți dimineața au început mai multe descinderi la firmele din Capitală care au ca obiect de activitatea de colectare și valorificare a deșeurilor, asupra cărora planează suspiciuni că ar fi implicate în poluarea masivă din București.
Lista firmelor din Ilfov care dețin instalații de ardere a deșeurilor
Nu doar depozitarea și arderea haotică a deșeurilor de la groapa de gunoi sunt surse ale poluării grave, ci inclusiv activitățile industriale ale unor operatori economici din Ilfov sau din București. Ministrul Costel Alexe a declarat luni că există „suspiciuni serioase” legate de activități industriale mai ales noaptea și în urma cărora se evacuează în atmosferă cantități ridicate de poluanți și a anunțat controale la firmele care au aceste instalații de ardere.
Potrivit unei liste furnizate de Ministerul Mediului la cererea G4Media.ro 41 de firme din Ilfov dețin instalații autorizate de ardere a deșeurilor, indiferent de capacitatea de ardere. Lista completă a acestor firme din județul Ilfov este următoarea:
1. SC BELL ROM IMPORT EXPORT SRL
2. BUCHAREST INDUSTRIAL PARK SRL
3. CN Aeroporturi Bucuresti SA
4. Fabryo Corporation SRL
5. Holcim(Romania)SA
6. HORNBACH CENTRALA S.R.L.
7. LEROY MERLIN ROMANIA
8. MAZARINE ENERGY ROMANIA SRL
9. NIS PETROL SRL
10. Philip Morris Romania SRL
11. RAFFAELLO SHOES FACTORY SRL
12. ROMBEER CRINGASU SRL
13. ROMPHARM COMPANY SRL
14. ROMVAC COMPANY SA
15. s.c. Almar geotrans s.r.l.
16. S.C. COMPANIA NASIONALA DE TRANSPORTURI AERIENE ROMINE TAROM S.A.
17. S.C. DIMAR S.R.L.
18. S.C. ECOREC S.A.
19. S.C. Viarom Construct S.A.
20. S.N.G.N ROMGAZ S.A. -SUCURSALA PLOIEŞTI
21. SC Amiblu Romania SRL
22. SC AS PAN SRL
23. SC CRH COMNORD SA
24. SC DRUCKFARBEN ROMANIA SRL
25. SC DUCATEX SRL
26. SC FUTURE SRL
27. SC GECOM IMPORT EXPORT SRL
28. SC HeidelbergCement România SA
29. SC Lukoil Romania SRL
30. SC METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL
31. SC MP BANEASA-PASTE SA
32. SC OMV PETROM SA
33. SC Rompetrol Downstream SRL
34. SC SILVICOM IMPEX 95 SRL
35. SC TEHNOLOGICA RADION SRL
36. SC TOP DESIGN MOBILIER SRL
37. SNGN ROMGAZ SA-FIGN DEPOGAZ PLOIESTI SRL
38. SOCAR Petroleum S.A.
39. Turist Service SRL
40. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD
41. VESTA INVESTMENT SRL
Deși nivelul record de poluare înregistrat zilele trecută în Capitală a îngrozit opinia publică, una dintre puținele măsuri concrete dispuse de ministrul Costel Alexe a fost demiterea lui Viorel Glăman din funcţia de şef al Gărzii de Mediu Bucureşti. Nicio măsură nu a fost dispusă împotriva autorităților din județul Ilfov, asta deși în spațiul public au apărut numeroase informații că importante surse de poluare se află în localități din jurul Capitalei.
Confruntate cu un lung șir de acuzații privind problemele de mediu, singurul lucru pe care autoritățile responsabile din județul Ilfov par să îl facă este întocmirea de strategii și de planuri. Cel mai recent este Planului judeţean de gestionare a deşeurilor şi pentru întocmirea unei aplicaţii în vederea depunerii unui proiect european pentru finanţarea infrastructurii privind gestionarea deşeurilor în judeţul Ilfov, prezentat la începutul anului de fostul ministru al
Apelor și Pădurilor Lucia Varga, consilier al președintelui CJ Ilfov, Marian Petrache.
Cine sunt mai exact responsabilii care au competențe privind problemele de mediu pe raza județului Ilfov?
Marian Petrache este președintele Consiliului Județean Ilfov din anul 2012. Marian Petrache este ales consilier județean în Consiliul Județean Ilfov (2000-2004), apoi deputat de Ilfov pe listele Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, fiind membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților (decembrie 2004 – februarie 2005).
La data de 3 februarie 2005, a demisionat din Parlament (fiind înlocuit de deputatul Gabriel Sorin Zamfir) și a devenit prefect de Ilfov (2005-2006). În anul 2006 a fost numit secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru, apoi începând din mai 2007 îndeplinește funcția de secretar de stat pentru comunități locale la Ministerul Internelor și Reformei Administrative (MIRA). În 2012 a candidat din partea USL pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Ilfov.
Numele actualului președinte al Consiliului Județean Ilfov apare și într-un dosar al DNA. Pe 17 februarie 2017, Marian Petrache era chemat pentru a fi audiat în legătură cu denunțul depus de Adrian Mladin împotriva sa. Procurorii au anunțat, la finalul audierii, că au început urmărirea penală sub acuzațiile de luare de mită și șantaj, fapte comise în anul 2008, când era secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative. în anul 2018 însă DNA a clasat dosarul președintelui CJ Ilfov.
Marian Petrache deține două bunuri imobile, un teren intravilan cu suprafața de 200 mp și un teren agricol cu suprafața de 120 ha. La capitolul clădiri, deține o casă dobândită în anul 1994 cu suprafața de 100 mp. Totodată conduce un autoturism Seat fabricat în anul 2005.
Vezi AICI declarația de avere integrală a președintelui Consiliului Județean Ilfov
Fostul ministru al Apelor și Pădurilor Lucia Varga este în prezent consilier al președintelui CJ Ilfov, Marian Petrachem cu o lungă experiență în funcții care vizează gestionarea problemelor de mediu.
Din anul 2004 până în anul 2005, Varga a fost comisar șef al Comisariatului Județean Bihor al Gărzii Naționale de Mediu. A ocupat ulterior funcția de secretar de stat, până în anul 2008, în cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. Din 2007 și până în anul 2009 a fost președinte al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea. Ea a fost aleasă deputat în 2008 iar în anul 2012 Lucia Varga a câștigat un nou mandat în parlament. În perioada 2013-2014 a îndeplinit mandatul de ministru delegat pentru ape, păduri și piscicultură, iar în anul 2018 a devenit consiliera președintelui Consiliului Județean Ilfov Marian Petrache. Ea deține, împreună cu sotul ei, un apartament de 49 de metri pătrați, cumpărat în 1996, si unul de 60 de metri patrati, cumparat in 2006. Totodata, Varga are un autoturism Skoda cumpărat în 2004 si un credit contractat in 2012, de 86.000 de lei, cu scadenta in 2016. Potrivit declaratiei de avere, Varga a incasat, anul trecut, de la Camera Deputatilor un salariu de 50.784 de lei.
Grigore Emil Florin exercită în prezent funcția de Comisar-șef al Gărzii de Mediu Ilfov. Potrivit celei mai recente declarații de avere, acesta deține un teren cu o suprafață de 3000 mp în județul Ilfov, dobândit în anul 2009 și două imobile în București, cu suprafața de 114 mp, respectiv 40 de mp. În ceea ce privește bunurile mobile, Grigore Emil Florin deține un autoturism Renault, cu anul de fabricație 2002 și două motociclete, un model Harley Davidson și un model Yamaha, ambele cu anul de fabricație 2007. Soția sa, Grigore Mihaela, este director al companiei SC CALIPSO GEF SRL.
Vezi AICI declarația de avere integrală a lui Grigore Emil Florin
Redacția B1.RO a solicitat de la Consiliul Județean Ilfov mai multe informații cu privire la situația gropilor de gunoi și a firmelor din Ilfov care dețin instalații de ardere a deșeurilor, urmând ca acestea să fie redate integral în momentul în care vor fi primite.
DREPT LA REPLICĂHORNBACH CENTRALA S.R.L.

SCHornbach Centrala SRL – desfășoară activități comerciale pentru funcționarea complexelor comerciale de materiale de construcții în 6 puncte din țară, respectiv Brașov, Timișoara, Sibiu, București – Berceni, Ilfov – Balotești și Militari, pentru care titularul deține acte de reglementare emise de autoritățile competente pentru protecția mediului, din fiecare județ.

Aducem precizarea că societatea comercială nu desfășoară activități de incinerare a deșeurilor și nu există declarată la ONRC în lista activităților niciunul din codurile CAEN 3821 și 3822 aferente acestor activități economice. Actele de reglementare la care facem mențiune se pot solicita pentru public la autoritățile competente pentru protecția mediului.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`