România, vulnerabilă în caz de atac sau dezastru. Majoritatea adăposturilor civile nu sunt funcționale, doar 3% din populație ar avea unde să se refugieze

România se confruntă cu un nivel fragil de pregătire în fața unor situații de urgență majore. Acestea pot include atât un conflict armat, cât și dezastre de mari proporții.

În contextul tensiunilor geopolitice tot mai vizibile, infrastructura și planurile de protecție pentru populație rămân insuficient dezvoltate. Această situație ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea statului de a gestiona rapid și eficient o criză de amploare.

Cât de pregătită este România să își protejeze populația în caz de pericol

În teorie, buncărele civile ar trebui să fie locurile în care oamenii își pot salva viața în momente de criză. În realitate, multe dintre aceste adăposturi se află în subsoluri întunecate, printre țevi ruginite, infiltrații și pereți crăpați. În loc să fie spații sigure, numeroase buncăre au fost transformate în depozite improvizate sau au fost pur și simplu abandonate. Condițiile din interior sunt departe de a permite supraviețuirea pentru perioade mai lungi. Lipsesc apa, căldura și instalațiile sanitare, elemente esențiale pentru orice adăpost funcțional.

Situația adăposturilor de protecție civilă diferă semnificativ de la o zonă la alta. Bucureștiul și județul Ilfov concentrează peste 580 de buncăre destinate protejării populației. La polul opus, în județul Giurgiu există doar trei astfel de adăposturi, iar în Neamț este cunoscut unul singur. Chiar și în zonele unde ele există, multe nu sunt pregătite pentru a fi folosite în caz de urgență. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București recunoaște că numeroase spații necesită lucrări serioase pentru a deveni funcționale. Problemele cele mai mari apar la sistemele de filtrare și introducere a aerului curat, care în prezent nu funcționează corespunzător.

Datele oficiale indică o situație îngrijorătoare în ceea ce privește capacitatea de protecție a populației. În cazul unui atac aerian, adăposturile existente ar putea găzdui doar 3,21% dintre români, adică aproximativ 611.922 de persoane. Mai mult decât atât, doar aproximativ 5% din populație ar avea acces la buncăre considerate cu adevărat funcționale, notează stirilekanald.ro.

Sunt autoritățile și comunitățile pregătite să reactiveze adăposturile civile

În ultimii ani, autoritățile au început să solicite asociațiilor de proprietari să elibereze subsolurile transformate în depozite. Intenția este ca aceste spații să poată fi folosite drept adăposturi în situații de urgență. Cu toate acestea, mulți administratori spun că cererea a venit brusc și fără explicații clare despre modul în care aceste locuri ar trebui amenajate. Lipsa unor instrucțiuni oficiale creează confuzie și incertitudine în rândul locatarilor.

În mai multe orașe, încercările de reabilitare a adăposturilor se lovesc de lipsa fondurilor. La Ploiești, de exemplu, primăria încearcă de aproape doi ani să obțină finanțare de urgență pentru modernizarea acestor spații. Până acum, demersurile nu au avut rezultatele așteptate. În lipsa sprijinului guvernamental, unele asociații de proprietari au decis să intervină pe cont propriu. Astfel, 15 adăposturi au fost reparate din banii locatarilor.

Există totuși și exemple de adăposturi mai bine echipate. Un buncăr din sectorul 2 al Capitalei dispune de sisteme de filtroventilație și supape speciale de aerisire. Aceste mecanisme se blochează automat în cazul unui atac cu gaze toxice, prevenind contaminarea aerului din interior. Chiar și așa, astfel de exemple rămân puține. În total, România are 5.072 de adăposturi publice și private pentru situații de urgență, însă majoritatea nu sunt pregătite să ofere protecția necesară populației în cazul unei crize reale.