Românul căruia statul norvegian i-au luat cei cinci copii, agresor sau victimă? Psiholog: Nu cred în acuzaţiile din presă, pentru că nu cred că statul norvegian ignoră drepturile familiei şi nu s-ar fi sesizat dacă ceva grav nu s-ar fi întâmplat

Cazul familiei Bodnariu ai cărei copii au fost luaţi de autorităţile norvegiene a împărțit opinia publică în două tabere. Eliana (9 ani), Naomi (7 ani), Matei (5 ani), Ioan (2 ani) şi Ezekiel (4 luni)  au fost luați de la părinţii lor Marius si Ruth Bodnariu, o familie româno-norvegiană din orăşelul Naustdal,  pe motiv că micuții sunt îndoctrinați religios și le sunt aplicate corecții fizice.

Cei cinci copii urmează să fie dați spre adopție.

În acest caz s-a sesizat și avocatul Poporului din România. Victor Ciorbea este de părere că este posibil să se fi încălcat mai multe norme din legislaţia internaţională în domeniul drepturilor omului. Prin urmare, a făcut demersuri la autoritățile norvegiene pentru a clarifica situația.

Totodată, pe 21 decembrie, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean (vorbind la acest nivel de implicare politică şi diplomatică) iniţiază şi depune la Senatul României o interpelare semnată de 101 senatori pe care o adresează prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe şi ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Tot el invită ambasadorul Norvegiei la discuţii şi se implică public. Dacian Cioloş abordează problema cu Lazăr Comănescu şi ne asigură că „statul român este în contact permanent cu familia şi că va folosi toate mijloacele eficiente pentru a ajuta familia”, însă legislaţia norvegiană trebuie luată întâi în considerare.

Psihologul Mihai Copăceanu consideră că Norvegia respectă dreptul libertății religioase și spune că nu este posibil ca cei cinci copii ai familiei Bodnariu să fi fost luați de lângă părinți pe motiv religios.

“Nu pot crede nici că legislaţia norvegiană este împotriva familiei, împotriva binelui copiilor, că acţionează abuziv şi nu pot crede că interesul superior al copiilor nu este respectat. Poate tocmai acesta să fie unul dintre argumentele protecţiei copilului din Norvegia.

Nu cred în acuzaţiile pe care le cunoaştem din presă că ele reprezintă adevărul unic, pentru că nu cred că statul norvegian ignoră drepturile familiei şi nu s-ar fi sesizat dacă ceva grav nu s-ar fi întâmplat. Cu ce altfel de scop să depărteze 5 copii ai unei familii, indiferent de origine şi naţionalitate”, notează psihologul într-un articol pentru Adevarul.

În acest moment sunt multe necunoscute, iar măsura luată de autoritățile norvegiene este una care ar putea schimba destinul a cinci copii, a părinților lor și a rudelor acestora.

“În cazul de faţă elemente precum maltratare, abuz ori neglijenţă gravă trebuie să se verifice. Copiii sunt vizitaţi de părinţii lor doar câteve ore pe săptămână şi se pare că demersuri pentru adopţii sunt deja începute. Ceea ce iarăşi devine o măsură extremă”, mai spune Copăceanu.

Pe de altă parte, spune specialistul, “cunosc colegi psihologi din Norvegia, ne-am reîntâlnit la congrese de psihologie la Oslo şi ştiu câtă preţuire este acordată acestei profesii în viaţa obişnuită, cât de serioasă este pregătirea lor universitară, cât de greu este să ajungi să practici psihologia şi câtă importanţă oferă ei familiei. ”