Sărbătoare mare pentru creștini de Ziua Crucii: Se închide pământul și se aduc ofrande pentru păsările cerului. Ce spune tradiția populară pentru a avea belșug tot anul

În fiecare an pe 14 septembrie creștinii sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul.

În credința populară, ziua de 14 septembrie este cea care anunță sfârșitul verii și începutul toamnei.

Cine respectă această zi va avea parte de lucruri bune tot anul, belșug și spor, potrivit credinței populare.

“Conform tradiţiei populare, de ziua Crucii se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele şi plantele ce au fost lăsate la lumină în primăvară. În lumea satelor încă se mai crede că, în această zi, şerpii, înainte de a se retrage în ascunzişuri, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o piatră nestemată, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor”, spun specialiştii în etnografie şi folclor în cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi, potrivit Adevărul.

Ofrandă pentru păsările cerului

În această zi, via și butoaiele de vin sunt sfințite de preoți. Se spune că strugurii din ultima tufă nu trebuie culeși astăzi pentru că ei trebuie păstați ofrandă pentru păsările cerului, acești struguri având denumirea de strugurii lui Dumnezeu.

Totodată, la biserică sunt sfințite menta, măghiranul, busuiocul și cimbrul care sunt considerate plante magice care ajută la vindecarea diferitelor boli.

Ziua Crucii este o sărbătoare populară, sinonimă cu Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

“Cele două sărbători plasate în preajma echinocţiilor de primăvară (Alexii) şi de toamnă (Ziua Crucii) împărţeau calendarul popular în două anotimpuri de şase luni: vara (17 martie-14 septembrie) şi iarna (14 septembrie-17 martie). La Ziua Crucii florile se plâng una alteia că se usucă, iar cele care înfloresc după această dată, în special brânduşa de toamnă şi fragii sunt „necurate“ şi aparţin morţilor. În sudul ţării începe culesul viilor şi bătutul nucilor”, arată Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa, potrivit Adevărul.

Nu în ultimul rând trebuie să știm și ce semnficație are semnul crucii pe care îl facem zilnic.

“Ortodocşii obişnuiesc să se însemneze cu semnul Sf. Cruci în anumite momente: când intră, ies sau trec pe lângă biserică, când se roagă acasă sau la slujbele Bisericii, când cinstesc icoane şi moaşte, când stau la masă sau în alte momente semnificative. Ori de câte ori ne însemnăm cu semnul Sf. Cruci se cheamă că facem o închinăciune, în chip văzut. Gestul este însă doar exteriorizarea simbolică a închinării interioare, «în Duh şi în Adevăr», după cum spune Hristos“, a precizat părintele Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul.