Senatul a votat pentru ridicarea imunității lui Florian Bodog. DNA poate demara urmărirea penală în cazul fostului ministru, care este acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual

Senatul a votat pentru ridicarea imunității lui Florian Bodog. DNA poate demara urmărirea penală în cazul fostului ministru, care este acuzat de abuz în serviciu și fals intelectual
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Senatul României a votat, miercuri, pentru încuviințarea solicitării formulate de Direcția Națională Anticorupție privind urmărirea penală a fostului ministru Florian Bodog, actualmente senator,care este acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată.Un număr de 98 de senatori au votat „pentru” ridicarea imunității parlamentare, în timp ce alți 24 au votat „împotrivă”. Votul din Camera superioară a Parlamentului a fost unul secret cu bile.

Comisia juridică dăduse un raport de respingere pe solicitarea DNA.

DNA poate demara urmărirea penală în cazul lui Florian Bodog. Senatul a votat pentru ridicarea imunității. Fostul ministru e acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri

În data de 8 aprilie, procurorii anticorupție aucerut din nou Senatului să încuviințeze urmărirea penală a lui Florin Bodog, fost ministru social-democrat al Sănătății. Forul respinsese o solicitare similară, în septembrie 2019. Ancheta vizează următoarele infracțiuni:

  • abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale);
  • fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale);
  • fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni).

„Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte”, se arată în comunicatul DNA din 8 aprilie.

Concret, potrivit procurorilor anticorupție, „în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.În același context, în perioada februarie – octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere”.

„La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar. Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu”, se mai arată în același comunicat.