Sfântul Ilie 2023: Tradiţii şi superstiţii. De ce bine să mănânci grâu fiert îndulcit cu miere/ Cum pot afla fetele nemăritate cu cine se vor căsători?

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ilie, femeile din sate adună busuioc și îl aduc la biserică, unde îl așează cu grijă în fața icoanelor. Tot ele se ocupă de pregătirea unor pachete pe care le oferă în dar pentru sufletele copilașilor care au murit înainte de vreme. În aceeași tradiție, se pot împărți fructe, apă, flori de câmp și alte bunătăți, potrivit traditii-superstitii.ro.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

Sfântul Ilie este considerat a avea puterea de a aduce grindină, de a provoca fulgere și tunete, dar și de a alunga canicula și seceta. În această zi, tradiția spune că este bine ca ogoarele să fie stropite cu agheasmă pentru a asigura un rod bogat în anul următor. În dimineața sărbătorii de Sfântul Ilie, oamenii culeg cele mai bune plante de leac, pe care le păstrează în locuri ferite de umezeală. De asemenea, busuiocul este cules și dus la biserică pentru a fi sfințit.

De Sfântul Ilie, bărbații apicultori îmbrăcați în straie festive recoltează mierea de albine – „retezatul stupilor”. Prietenii și familia sunt invitați să savureze mierea și să bea țuică îndulcită cu miere nouă. Acest ritual aduce prosperitate și protecție stupilor de hoți.

În multe zone din Moldova, în această zi, tradiția cere ca gospodăriile să mănânce grâu nou fiert, îndulcit cu miere, cu scopul de a atrage spor în muncă, conform informațiilor prezentate pe click.ro.

În această zi, se consumă fructe proaspete, cu excepția merelor. Se crede că cine respectă acest obicei va fi sănătos pe tot parcursul anului, în timp ce cei care nu-l respectă și mănâncă mere își asumă riscul de a fi loviți de trăsnete.

În anumite sate, există un obicei vechi ca femeile să ducă la biserică numai mere văratice, pe care să le slujească, deoarece cred într-o veche legendă care spune că aceste mere sfințite se vor transforma în mere de aur pentru acele femei după moarte.

Dacă de Sfântul Ilie plouă și este furtună, oamenii nu deschid ferestrele sau ușile

O altă tradiție legată de Sfântul Ilie spune că fetele nemăritate mergeau în lanurile de cânepă în ajunul sărbătorii sau în zorii zilei Sfântului Ilie. Îmbrăcate în cămăși albe, ele se scăldau în roua așternută peste cânepă. După ritual, fetele se întorceau acasă și se culcau. Se credea că în funcție de visele pe care le aveau în acea noapte, aveau să afle cu cine se vor căsători: fata care visa un lan de cânepă verde urma să se căsătorească cu un băiat tânăr, în timp ce fata care visa un lan de cânepă uscată urma să se căsătorească cu un bărbat mai în vârstă.

Conform tradiției, dacă în ziua de Sfântul Ilie plouă și este furtună, oamenii nu deschid ferestrele sau ușile. Această credință provine din ideea că diavolii, alungați de Sfântul Ilie, nu vor putea pătrunde într-o locuință care are ușile și ferestrele închise.

În ajunul praznicului sau după ziua prăznuirii, când ploile sunt însoțite de tunete și fulgere, credincioșii surprinși pe drum de vremea rea ar trebui să-și facă semnul crucii cât mai des, până ajung într-un adăpost. Această practică este bazată pe credința că atunci când Dumnezeu i-a dat Sfântului Ilie biciul cu care să pedepsească dracii, I-a cerut să-i ocrotească de orice rău pe toți oamenii care fac semnul crucii. Astfel, dracii nu au putere asupra celor care folosesc semnul crucii pentru a se apăra. Pentru a fi feriți de trăsnete, este bine ca oamenii să poarte asupra lor crengi de salcie.