Tăierea sporului pentru condiții vătămătoare, măsură luată de Guvernul Bolojan pentru acoperirea găurii bugetare, a generat proteste virulente în rândul funcționarilor ANAF. De asemenea, măsura a fost luată în contextul în care spațiul public a fost inundat de critici la adresa funcționarilor.
Potrivit platformei decisiv.ro, în ultimele săptămâni asistăm la o campanie susținută, “aproape isterică” împotriva ANAF.
Se vorbește despre „privilegii” și „nesimțiri bugetare”, dar se ignoră voit un adevăr simplu: salariile și sporurile din ANAF sunt printre cele mai modeste din tot aparatul public.
În aceste condiții, jurnaliștii de la decisiv.ro se întreabă de ce tăierile necesare pentru acoperirea deficitului nu încep cu cu structurile realmente parazitare, supradimensionate sau sinecuriste:
“Reforma bugetară este necesară. Deficitul ne presează, iar cheltuielile statului trebuie ajustate. Dar întrebarea e legitimă: de ce începe această reformă fix cu ANAF? De ce nu cu structurile realmente parazitare, supradimensionate sau sinecuriste?
A făcut cineva o comparație între veniturile din ANAF și cele din alte instituții publice? Între inspectorii fiscali și cei din poliție, justiție, administrație sau reglementare? Între ANAF și cele peste 250 de agenții, autorități și companii de stat unde salariile și bonusurile sfidează orice logică bugetară?
Nu. Și nici nu se dorește. Pentru că ANAF este o țintă convenabilă.
Presa care întreține această retorică este, în mare parte, controlată de oameni de afaceri care au interese directe în zona gri a economiei – indivizi care se tem de controalele fiscale, de blocarea contractelor cu statul, de anchetele pentru evaziune. În acest context, ANAF devine inamicul ideal: o instituție care încurcă socotelile unor rețele economico-politice bine sudate”, scriu jurnaliștii de la decisiv.ro.
Aceștia precizează că tăierile au loc în contextul în care ANAF colectează 98% din veniturile fiscale ale României. Este, de departe, instituția care susține funcționarea statului. Cu toate acestea, este tratată ca o frână a progresului, ca un bastion de „privilegii” ce trebuie urgent demolat:
“Desigur, ANAF nu e perfectă. Are nevoie de reformă reală – de digitalizare funcțională, de profesionalizare, de debirocratizare. Dar aceste lucruri nu se fac prin tăieri salariale haotice și campanii de discreditare, ci prin politici inteligente, coerente și consecvente.
Vreți un ANAF funcțional, modern, ca în Occident? Militați pentru depolitizarea și denepotizarea instituției, pentru eliminarea ingerințelor politice, pentru recrutarea pe criterii de competență și integritate. Susțineți legi fiscale clare, stabile și predictibile, nu un hățiș normativ care se schimbă de la un guvern la altul, în funcție de interesele clientelei de partid.
Pentru că adevărul e simplu: ANAF are specialiști competenți, care pot combate evaziunea fiscală și pot eficientiza colectarea, dacă sunt susținuți, respectați și stimulați – nu demonizați și demoralizați”.