„Taxa pe hărnicie”, pedeapsa dată de Guvern orașelor bogate. Unii primari se revoltă, în timp ce alții laudă măsura

Bugetul adoptat de parlament a inclus o nouă taxă. Oficialii o numesc taxă de solidaritate, în timp ce opoziţia, „taxă pe hărnicie”. Cât de eficientă va fi, rămâne de văzut, dar un lucru e cert: a creat animozități între primari, peste care nu par că vor trece ușor.

Ce presupune „taxa pe hărnicie”

„Taxa” pe hărnicie va trebui plătită de primăriile care colectează sume mari din impozite și presupune ca 15% să meargă la bugetul de stat. Banii sunt meniți să ajute administrațiile mai mici să se dezvolte.

La nivel naţional, statul încasează, în medie, 2.000 de lei pe an din impozitul pe venit pentru fiecare locuitor. În Timişoara, unde salariile sunt mai mari și șomajul aproape inexistent, suma ajunge la 3.700 de lei. Din diferența de 1.700 de lei, orașul trebuie să plătească Guvernului o „taxă pe hărnicie” de 15% pentru fiecare locuitor. Administrația locală estimează că această taxă costă Timișoara 13 milioane de euro anual, ceea ce ar putea fi văzută ca o pedeapsă pentru orașele mai performante, potrivit Observator News.

Politică - 14 mar, 13:59

România trebuie să reducă cheltuielile și să crească veniturile. Ilie Bolojan, avertisment pentru guvern (VIDEO)

„Avem nevoie de aceşti bani aici, la nivel local, pentru a construi poduri, pentru a repara trotuare, pentru a repara şcoli, dar în loc să rămână aici se duc la Bucureşti”, a spus Dominic Fritz, primarul Timişoarei.

Primarul Timişoarei acuză Guvernul că încurajează mediocritatea, taxând în plus orașele care performează.

„Este absolut halucinant să vezi cum aceste măsuri încearcă să încurajeze mediocritatea în loc de performanţă. Nu se poate întotdeauna când creştem un pic să ni se taie din ce în ce mai mult”, a spus primarul Dominic Fritz.

Primarii orașelor slab dezvoltate au primit cu entuziasm vestea

Reprezentanții Asociației Municipiilor din România cer o întâlnire cu premierul și cu ministrul de Finanțe pentru a înțelege mecanismele noii taxări.

„Şi eu cred în solidaritate, de altfel un termen pe care permanent l-am pronunţat, dar solidaritatea nu înseamnă să luăm din zona Moldovei. Cred că în jur de 8 milioane de euro vom plăti şi noi”, a spus Mihai Chirica, primar Iași.

Ministrul de Finanţe a susținut că o parte din banii astfel colectați le vor reveni comunităților mai slab dezvoltate. Primarul din Vaslui este printre cei care aplaudă măsura.

„Este o măsură potrivită pentru municipiul Vaslui, pentru că astfel ne dă voie, ne permite să funcţionăm în condiţii minime, normale. Nivelul de trai să fie acelaşi atât la vasluian, cât şi la cel din Iaşi, cât şi la cel din Cluj”, a spus Lucian Branişte, primar Vaslui.

Ce cred economiştii

Economiștii percep această taxă ca pe un mod de a forța oamenii care lucrează în orașele dezvoltate să își neglijeze nevoile și dorințele pe care le au de la orașul în care trăiesc pentru a spriji, fără vreun beneficiu, dezvoltarea unui alt oraș.

„Nu cred că este sustenabil şi sănătos pe termen lung să stimulezi activitatea la un judeţ sărac prin subvenţie. Totul ajunge să fie suportat de oamenii care lucrează în acele oraşe pentru că vor fi vitregiţi de fonduri pentru investiţii”, a explicat Iancu Guda, specialist economic Observator.

Cluj-Napoca, Bucureşti şi Timişoara sunt printre oraşele cu cele mai mari bugete din ţară.