Traumatisme dentare la copii și adolescenți. Sfaturi pentru părinți și tratamente recomandate de echipa DENT ESTET 4 KIDS

Traumatisme dentare la copii și adolescenți. Sfaturi pentru părinți și tratamente recomandate de echipa DENT ESTET 4 KIDS

Pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-6 luni, leziunile dentare traumatice (LDT) reprezintă 18% din totalul rănilor fizice, iar cavitatea orală este a doua cea mai predispusă zonă a corpului la rănirile în copilărie. Potrivit unor estimări recente, 22,7% dintre traumatismele dentare la nivel mondial afectează dinții de lapte ai copiilor.

Cele mai frecvente traumatisme dentare au loc între 2 și 6 ani, iar între 4 și 7 ani apar leziuni ale țesuturilor parodontale, însă nici adolescenții nu sunt feriți de aceste accidentări. Acestea au drept cauze căzăturile neintenționate, loviturile, activitățile desfășurate în aer liber (loc de joacă, piscină) sau cele de tip sportiv.

’’Un traumatism dentar se referă la orice lovitură care poate să afecteze zona cavității orale. Vorbim despre lovituri la nivelul dinților, la nivelul mucoaselor, dar și la nivelul osului alveolar’’, spune Dr. Raluca Georgescu, medic stomatolog pediatru în cadrul clinicii DENT ESTET 4 Kids.

Tipuri de traumatisme dentare la copii și adolescenți

Marea majoritate a leziunilor dentare traumatice apar la copii și la adolescenți, unde pierderea unui dinte are consecințe pe termen lung. Tratamentele pentru aceste grupe de vârstă mai tinere pot fi diferite față de cele de la adulți, în principal din cauza dinților imaturi și a dezvoltării aparatului dento-maxilar la pubertate.

Potrivit Asociației Internaționale de Traumatologie Dentară (IADT), traumatismele se împart în:

  • Fracturi, care la rândul lor pot fi: Fractura smarțului (fractura implică doar smalțul), Fractura smalțului și a dentinei, fractura coronară complicată (cu expunere pulpară), fractura coronoradiculară (cu sau fără implicare pulpară), fracturi radiculare (caz în care fragmentul coronar poate fi mobil și poate fi deplasat) și fractura alveolară (când fractura implică osul alveolar, iar mobilitatea se asociază cu dislocarea segmentului cu mai mulți dinți care se deplasează împreună);
  • Luxaţii: contuzia (când dintele este sensibil la atingere, dar nu a fost deplasat), subluxaţia (dintele are o mobilitate crescută, dar nu a fost deplasat), lucație cu extruzie (dintelui s-a deplasat parțial din alveola), luxaţia laterală (dintele este deplasat, de obicei într-o direcție palatinala / linguală sau labială), luxație cu intruzie (dintele este deplasat și poate afecta mugurele dintelui permanent sau dintele a dispărut complet în alveolă);
  • Avulsia: dintele este complet dat afară din alveolă. În acest caz, medicul stomatolog trebuie să afle unde este dintele lipsă, mai ales atunci când un adult nu a fost prezent în momentul producerii accidentului. Există riscul ca dinții să poată fi incluși în țesuturile moi ale buzei, obrazului sau limbii, împinși în nas, ingerați sau aspirați. Dacă se pierde dintele avulsionat, copilul trebuie să meargă la spital pentru o evaluare suplimentară, mai ales în cazul în care există simptome respiratorii.

Măsuri de prim ajutor în caz de traumatism dentar

Traumatismele dentare la copii au nevoie de tratament de urgenţă care nu trebuie întârziat, deoarece pot apărea complicații grave, cu consecințe pe termen lung. Însă, atunci când vorbim de traumatisme la dinții de lapte sau la cei permanenți, este important să știm că putem interveni rapid chiar și la domiciliu înainte de vizita la dentist.

Iată ce ar trebui să facă părinții:

  • Să ajute copilul să clătească gura, pentru a opri sângerarea, şi să aplice o compresă rece pentru a reduce inflamația
  • Nu trebuie să încerce să repoziţioneze dintele!
  • Dacă găsesc fragmentul dentar (în cazul dinților fracturați), acesta tebuie pus în lapte, ser fiziologic sau în propria salivă (în gură, pentru a menține dintele hidratat) şi trebuie dus la cabinetul stomatologic.

Dacă vorbim despre o avulsie dentară, când dintele este complet ieșit din alveolă:

  • Dintrele trebuie găsit și ținut de coroană (nu de rădăcină)
  • Trebuie să-l clătim cu apă rece pentru aproximativ 10 secunde, fără a folosi săpun şi fără a insista
  • Dintele trebuie așezat înapoi în alveola sa, iar copilul va ţine o compresă sterilă împăturită între maxilare, în zona afectată
  • Dacă nu poate fi fixat, dintele se pune într-un recipient cu lapte rece sau ser fiziologic, dar NU în apă
  • Este clar că următorul pas trebuie să fie vizita la medicul dentist pediatru, care va urma protocoalele în aceste cazuri și va stabili care este cea mai bună soluție de tratament.

Tratamente recomandate

În cazul unui traumatism dentar la copiii mici, examinarea de către medicul dentist poate fi îngreunată din cauza lipsei de cooperare și a anxietății. Factori precum vârsta pacientului și timpul scurs între momentul accidentului şi intervenţia medicului influențează în mod direct reușita tratamentului.

Este important să reținem că există o relație strânsă între vârful rădăcinii dintelui de lapte rănit și mugurele dintelui permanent. Existența unei leziuni la nivelului dintelui de lapte sau a osului alveolar poate avea consecințe grave asupra dentiției permanente (tulburări de erupție, malpoziționări dentare).

În cazul unui traumatism dentar, radiografia digitală este unul dintre instrumentele recomandate pentru stabilirea diagnosticului, dar și pentru examinările ulterioare. Cu ajutorul radiografiei, medicul va observa tipul traumatismului. În plus, radiografia digitală va permite monitorizarea vindecării țesuturilor moi, evaluarea decolorării dinților sau erupția unui dinte malpoziționat.

Tratamentul recomandat de dentist poate include replantarea dinților avulsionați, stabilizarea dinților luxați sau reatașarea fragmentelor dentare fracturate.

În plus, medicul stomatolog va depune toate eforturile pentru a prezerva pulpa dintelui de lapte, astfel încât să nu fie afectată dezvoltarea dintelui permanent. Este important de menționat că dintele permanent tânăr are o capacitate foarte mare de vindecare, chiar și în cazul expunerii pulpei dintelui, luxațiilor sau fracturilor radiculare.

Pentru că, în cazul traumatismelor, vorbim de dinți fisurați, fracturați sau chiar avulsionați (ieșiți din rădăcină), medicii stomatologi pot recomanda antibiotice, însă trebuie luată în calcul vâsta copilului. Medicii pedodonți nu recomandă antibiotice în tratamentele dentare la copii atunci când vorbim despre luxații la dinții temporari.

Coronițele dentare, o alternativă în cazul pierderii dinților

Coronițele dentare din zirconiu reprezintă o soluţie în tratarea cariilor profunde, care afectează o suprafață mare a dintelui, dar și în cazul unor traumatisme dentare. Rolul lor este de a reface forma și funcția unui dinte natural, iar în clinicile noastre, medicii stomatologi pediatri folosesc coronițe dentare din zirconiu realizate în California pentru a reface acel dinte afectat de leziuni carioase profunde sau de leziuni traumatice. Aceste coronițe au o rezistență crescută, rămânând pe arcadă până la înlocuirea dintelui de lapte cu cel permanent.

Spre deosebire de coroanele dentare utilizate în cazul adulților, care sunt rezultatul unei amprentări, coronițele dentare din zirconiu sunt prefabricate, putând fi plasate imediat, ceea ce face ca experiența să fie mai confortabilă pentru copil. În plus, suprafaţa din zirconiu asigură o igienizare optimă şi nu permite acumularea de placă bacteriană.

Cum prevenim traumatismele dentare la copii și adolescenți

Aproape o treime dintre toate accidentele suferite în copilărie au loc în urma practicării unui sport. În cazul producerii unor accidente care duc la traumatisme dentare, aceste leziuni implică absenţe şcolare, dificultăţi în alimentaţie, dar şi costuri pentru refacerea dintelui afectat.

’’Gutierele sunt dispozitive medicale din plastic sau dintr-un silicon mai dur pe care copiii le poartă pe arcada superioară, se lipesc practic pe dinții de sus și, în felul acesta, îi protejează de traumatisme, fără a le obstrucționa vorbirea sau respirația. Rolul lor este de protecție. Așa cum sportivii, de exemplu, la box, poartă astfel de gutiere, așa ar trebui să poarte și unii copii, în special cei despre care știm că sunt predispuși la traumatisme”, mai spune Dr. Raluca Georgescu, medic stomatolog pediatru DENT ESTET 4 Kids.

Aceste gutiere de protecție sunt recomandate în special copiilor care practică sporturi precum fotbalul, baschetul, skateboardingul, gimnastica, mountain-bikingul sau orice activitate în care se pot produce lovituri în zona gurii.

În general, ele acoperă dinţii superiori şi sunt concepute pentru a preveni fracturile de dinţi, tăierea buzelor şi alte leziuni. Gutierele pot fi purtate de copii începând cu vârsta de 7 ani, ce practică sporturi de echipă sau de contact, sau celor ce prezintă bruxism (scrâşnirea dinţilor), indiferent dacă au dinţii permanenţi în erupţie sau poartă aparat dentar.

Un diagnostic adecvat oferit de medicul stomatolog pediatru, planificarea unui plan de tratament și monitorizarea respectării acestuia sunt esențiale pentru a asigura un rezultat favorabil în cazul unui traumatism dentar.

Urmăriți B1TV.ro și pe