Ziua Imnului Național, sărbătorită în Capitală: Cum a devenit ”Deșteaptă-te, române!” cântecul românilor de pretutindeni

Ziua Imnului Național este sărbătorită, luni, în întreaga țară, iar în București, s-a desfășurat, în acest sens, și o paradă militară, relatează Agerpres.

Pe 29 iulie 1848 a fost intonat pentru prima dată imnul Revoluției pașoptiste, ”Deșteaptă-te, române!”, în fața unei numeroase asistențe din Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după ce noua Constituție a fost citită.

După Revuloția anticomunistă din 1989, cântecul a devenit imnul național al României.

Poemul patriotic ”Un răsunet” se află la originea imnului, scris de Andrei Mureșanu, publicat în iunie-iulie 1848 în suplimentul ”Foaie pentru mine, inima și literatură”.

Deși Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, melodia pe care Mureșanu a pus versurile avea o largă circulație în epoca, iar autorul nu este cunoscut cu adevărat.

Începând cu 1848, ”Deșteaptă-te, române!” le-a insuflat curaj românilor în momentele cruciale ale istoriei, precum Războiul de independență, cele două Războaie Mondiale și în timpul loviturii de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania.

În acel moment, imnul a fost cântat în mod spontan și emis pe toate stațiile radio.

Pe 15 noiembrie 1987, în ziua revoltei de la Brașov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să intoneze Imnul Național.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, cântecul s-a auzit pe toate străzile.