Ambasadorul României la Tokio povestește pentru Financial Times despre comunism, modelul nord-coreean al lui Ceauşescu, limba rusă şi experienţa din Japonia

Ambasadorul României în Japonia, Radu Şerban, descrie într-un interviu pentru Financial Times cum şi-a început cariera diplomatică, cu ce probleme s-a confruntat ca diplomat în timpul lui Nicolae Ceauşescu, cum a ajuns ambasador în Japonia şi impresia despre cultura niponă. 

Radu Șerban spune că este impresionat de cultura puternică pe care japonezii o au despre muncă: „Tot ceea ce ei fac trebuie să fie perfect.“

Venit dintr-o familie de preoţi, a intrat în lumea diplomaţiei folosind rusa învăţată de teama profesorului, a primit o misiune în Coreea de Nord, iar acum a ajuns ambasadorul României în Japonia, relatează Ziarul Financiar.

Şerban, în vârstă de 62 de ani, a intrat pentru prima dată în câmpul muncii, în 1975, printr-un post la  Compania de Comerţ Extern a României, după ce a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti.

„Am venit dintr-o familie de preoţi ortodoxi. Bunicul meu a fost preot, iar fratele său a fost primul episcop al României în SUA, aşa că regimul nu avea încredere în mine“, spune Şerban, adăugând că a învățat rusa foarte bine pentru că avea un profesor foarte sever și îi era teamă de el. Acest lucru l-a adus foarte aproape de diplomație, intrând în relațiile internaționale.

Prima lui călătorie de afaceri în străi­nă­tate a fost în Coreea de Nord, la Phenian, în 1977, despre care spune că a fost „ciudată și tulburătoare”.

„Relaţiile dintre România şi Coreea de Nord erau foarte puternice. Ceauşescu a vrut să copieze modelul nord-coreean, ceea ce era mai mult sau mai puţin misiunea mea”.

Şerban a primit un post la ministerul de comerţ exterior, iar o parte din misiunea lui a fost construirea de relaţii cu Uniunea Sovietică.

El a fost folosit ca translator în unele dintre cele mai dure dispute dintre Bucureşti şi Moscova, variind de la poziţiile privind invazia Afganistanului la decizia lui Ceauşescu de a folosi tehnologie canadiană pentru centrala nucleară de la Cernavodă deoarece tehnologia sovietică nu rezista la cutremure.

Ca translator, Şerban câteodată se găsea în poziţia de ţap ispăşitor dacă negocierile sau discuţiile eşuau.

„Tendinţa era că dacă superioarul meu făcea o greşeală, vina era dată pe translator, adică pe mine“, povesteşte el chicotind.

Şerban a primit un post nou la ministerul de externe şi a călătorit în Africa şi Orientul Mijlociu. În cele din urmă a ajuns să facă parte din delegaţia care a negociat aderarea României la UE.

Ambasada României la Tokyo este amplasată în Nishi Azabu, una dintre cele mai aglomerate părţi ale oraşului şi nu departe de Palatul Imperial.