Cele mai importante funcții la nivelul Comisiei Europene vor fi în curând puse în joc din nou după alegerile europene de luna viitoare.
Care țară va obține atotputernicul comisar comercial și va supraveghea războiul comercial iminent al UE cu China? Își vor asigura polonezii un portofoliu de apărare nou creat pentru a se înfrunta cu rușii? Și cine va ajunge să supravegheze giganți tehnologici americani precum Apple și Google?
Chiar înainte de alegerile din 6-9 iunie, sunt în desfășurare manevre pentru a compensa locurile drept premii.
Fiecare dintre cele 27 de țări ale UE primește un post de comisar în diviziunea post-electorală extrem de politică, dar există o luptă strânsă pentru a determina cine primește cele mai importante portofolii. Comerțul și concurența sunt portofoliile de tip panglică albastră cu putere autentică; Cele care implică sport, educație și multilingvism sunt premii de consolare.
Ultima dată, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut fiecărei țări să prezinte doi candidați — un bărbat și o femeie. Dacă se întoarce pentru un al doilea mandat, ne putem aștepta la același proces.
Publicația POLITICO a făcut o estimare cu privire la oficialii din fiecare stat UE care ar urma să obțină portofolii la nivelul UE.
În România, este vehiculat chiar numele preşedintelui, Klaus Iohannis, cotat însă cu perspective prea puţin probabile de a obţine un post de comisar. „Cu cel de-al doilea mandat care se încheie în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internaţional de top. Dar nu este clar dacă s-ar mulţumi cu un „simplu” post de comisar” – notează POLITICO evitând să spună, cum a făcut-o în alte articole, dacă preşedintele României ar putea s-o înlocuiască pe Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.
Portofoliul dorit de România este neclar, dar coeziunea ar putea fi o opţiune, potrivit publicaţiei.
Propunerea de comisar al României pentru viitoarea Comisie Europeană ar urma să fie făcută chiar de preşedintele Iohannis, care este afiliat politic Partidului Popular European, arată POLITICO.
În Austria, actualul ministru pentru Uniunea Europeană şi Constituţie, Karoline Edtstadler, tot de la Popularii Europeni, îşi doreşte postul de comisar pentru extindere.
În prezent, Austria are postul de comisar pentru buget prin Johannes Hahn.
În Belgia, sunt mai multe nume în competiţie: însuşi premierul Alexander De Croo (familia liberalilor), Elio Di Rupo (în prezent ministru-preşedinte al Valoniei) de la Partidul Socialiştilor Europeni, Paul Magnette (preşedintele Partidului Socialist Francofon), tot de la Partidul Socialiştilor Europeni, Frank Vandenbroucke (ministru al sănătăţii) de la Partidul Socialiştilor Europeni, Sophie Wilmès (deputat belgian) de la liberali.
Bulgaria organizează şi alegeri parlamentare pe 9 iunie, în aceeaşi zi cu alegerile europene, ceea ce face greu de prezis cine va fi nominalizat. Unul dintre deputaţii europeni de urmărit va fi Eva Maydell, o specialistă în afaceri digitale şi inteligenţă artificială, din partea partidului GERB, care pare să fie favorit la alegeri.
Din Croaţia, Dubravka Šuica, actualul comisar european pentru democraţie şi demografie, rămâne în cărţi, din partea Partidului Popular European.
Cu şanse mici de a obţine un post de simplu comisar este cotat şi actualul prim-ministru Andrej Plenković, tot de la Partidul Popular European. Plenković ar putea apărea ca o alternativă Ursula la von der Leyen, dacă aceasta nu reuşeşte să obţină un al doilea mandat, dar este puţin probabil să vină la Bruxelles pentru un portofoliu de comisar „normal”, scrie POLITICO
Pentru Cipru, sunt menţionaţi actualul comisar pentru sănătate şi siguranţă alimentară Stella Kyriakides de la Partidul Popular European, Harris Georgiades (fost ministru de finanţe), tot de la Partidul Popular European, George Lakkotrypis (fost ministru al energiei, Partidul Popular European) şi Constantinos Kombos (ministru de externe) – neafiliat.
Cehia are mai mulţi candidaţi în discuţie: Danuše Nerudová (fostă candidată la preşedinţie) – Partidul Popular European, Marcel Kolaja (europarlamentar pentru Partidul Piraţilor din Cehia) – Verzii/EFA, Marek Mora (ministru adjunct de finanţe).
Oarece şanse de a obţine postul are însă şi ministrul comerţului, Jozef Síkela, care a jucat un rol-cheie în coordonarea răspunsului Europei la creşterea preţurilor la energie după invadarea Ucrainei de către Rusia.
În Danemarca sunt vehiculate două nume: Dan Jørgensen, ministrul dezvoltării şi politicii climatice globale, şi Morten Bødskov, ministrul afacerilor, ambii din Partidul Socialiştilor Europeni.
În prezent, comisarul Danemarcei este Margrethe Vestager, vicepreşedinte al CE şi titulara portofoliului pentru concurenţă, cu şanse reduse de a obţine un al treilea mandat.
Din Estonia, numele cu miză este chiar al premierului Kaja Kallas, care provine din familia politică liberală. Numele lui Kallas este vehiculat pe scară largă ca fiind următorul şef al politicii externe a UE, dar acest lucru va depinde de echilibrul altor posturi de conducere europene.
Un alt nume vehiculat pentru a obţine o funcţie de comisar este Urmas Paet (europarlamentar din partea Partidului Reformator), reprezentând familia liberală.
În Finlanda este vehiculat numele Hennei Virkkunen, europarlamentar din 2014, ultramaratonistă şi pasionată de cai, membră a Coaliţiei Naţionale (Partidul Popular European), partid aflat la guvernare. Ea candidează din nou pentru Parlamentul European.
Mai puţine şanse să obţină un post de comisar are Elina Valtonen, ministru de externe, din acelaşi partid.
Portofoliul dorit de Helsinki acum este competitivitatea, după cum a declarat premierul finlandez Petteri Orpo pentru POLITICO în martie. De asemenea: securitate şi apărare, extindere, economie circulară şi tranziţie curată, toate sunt domenii vizate de Finalnda.
Din Franţa, numele în joc sunt Thierry Breton (comisarul actual pentru piaţa internă) şi Bruno Le Maire (ministru de finanţe), ambii din familia liberalilor.
Oarece şanse de a obţine postul de comisar are însă şi Elisabeth Borne, deputat francez şi fost prim-ministru.
Germania ar putea fi reprezentată de Ursula von der Leyen, actuala preşedintă a Comisiei Europene, care reprezintă Partidul Popular European.
Ce se va întâmpla dacă liderii UE decid că nu mai doresc un nou mandat pentru von der Leyen sau dacă Parlamentul European nu o va susţine? Şansele sunt destul de mici, dar un post de comisar obişnuit i-ar putea reveni ministrului german de externe Annalena Baerbock.
Grecia îl are în prezent pe vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care se ocupă de promovarea modului de viaţă european şi provine din familia politică a PPE. El este în continuare în cărţi, dar de la Atena vin şi alte nume: Niki Kerameus (ministru de interne) – Partidul Popular European, Stavros Papastavrou (fost ministru de stat) – Partidul Popular European, George Gerapetritis (ministru de externe) – Partidul Popular European.
În Irlanda numele în discuţie sunt Michael McGrath (fost ministru de finanţe) – liberali, despre care se spune că ar fi favorit, dar oarecare şanse să obţină postul au şi viceprim-ministrul (fost premier) Micheál Martin, şi ministrul agriculturii Charlie McConalogue, ambii din familia liberală.
Acum, postul este deţinut de Mairead McGuinness, portofoliul fiind stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Portofoliul dorit de Irlanda în următoarea Comisie ţine tot de servicii financiare.
Şi în Italia sunt vehiculate mai multe posibile propuneri de comisari: Raffaele Fitto (ministrul pentru afaceri europene) – reprezentând grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Francesco Lollobrigida (ministru al agriculturii) – tot Conservatorii şi Reformiştii Europeni; Antonio Tajani – Partidul Popular European; Adolfo Urso (ministru al dezvoltării economice) – Conservatori şi Reformişti Europeni; Guido Crosetto (ministru al apărării) – Conservatori şi Reformişti Europeni.
Şi numele fostului prim-ministru Mario Draghi este adesea menţionat pentru funcţii de conducere europene.
Din Letonia, actualul comisar pentru comerţ şi vicepreşedinte al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, din familia popularilor europeni, are şanse să rămână şi în viitoarea Comisie. Dombrovskis are deja un portofoliu mare şi o relaţie foarte bună cu Ursula von der Leyen. Un alt portofoliu privind piaţa internă ar putea fi o opţiune sau, eventual, ceva legat de Ucraina.
În Lituania, actualul ministrul de externe Gabrielius Landsbergis (Partidul Popular European) ar viza un portofoliu legat de politica externă. În prezent, comisarul Lituaniei, Virginijus Sinkevičius, se ocupă de mediu, oceane şi pescuit. Nominalizarea candidaturii o face preşedintele lituanian Gitanas Nausėda, care nu este afiliat vreunei familii politice europene.
Din Luxemburg apar dpuă nume: Christophe Hansen (deputat) – Partidul Popular European şi Nicolas Schmit (actualul comisar pentru locuri de muncă şi drepturi sociale) de la Partidul Socialiştilor Europeni.
În Malta, a apărut numele deputatei Miriam Dalli- Partidul Socialiştilor Europeni, după ce Chris Fearne a demisionat din guvern la începutul acestei luni, punând capăt candidaturii sale pentru a fi următorul comisar european al ţării. Un document judiciar a dezvăluit că el va fi acuzat de fraudă şi deturnare de fonduri.
Reprezentând Olanda, actualul comisar pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra (PPE), a venit recent la Bruxelles. Portofoliul dorit de Haga este neclar, din cauza negocierilor politice în curs de desfăşurare în Olanda. De asemenea, postul de comisar depinde parţial şi de faptul dacă premierul demisionar Mark Rutte va obţine postul de şef al NATO.
Numele în discuţie din Polonia este cel al actualului ministru de externe, Radosław Sikorski (Partidul Popular European). În actuala Comisie, Polonia are portofoliul agriculturii prin Janusz Wojciechowski.
Dar Sikorski este clar favorit pentru un viitor portofoliu al apărării. De asemenea, extinderea ar putea avea sens pentru Polonia, având în vedere importanţa sporită a portofoliului în cadrul următoarei Comisii şi sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE.
Din Portugalia vin două nume: Miguel Poiares Maduro, fost ministru al dezvoltării regionale, şi Maria Luísa Albuquerque, fost ministru de finanţe. Ambii sunt legaţi de PSD, partid de centru-dreapta, care face parte din Partidul Popular European.
Fostul europarlamentar Paulo Rangel a fost luat şi el în considerare, dar acum a fost numit ministru de externe în noul guvern de centru-dreapta. Primarul oraşului Porto, Rui Moreira, un independent, este un alt candidat menţionat uneori.
Din Slovacia, actualul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, care se ocupă de acordul european pentru mediu (Green Deal), de relaţii interinstituţionale şi previziuni, din partea Partidului Socialiştilor Europeni, ar fi alegerea evidentă pentru a garanta un portofoliu cu greutate.
Însă este menţionat şi numele lui Miroslav Lajčák, un diplomat care este în prezent reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina şi Balcanii de Vest.
În Slovenia, nu se vorbeşte de altcineva decât de Tomaž Vesel, fost preşedinte al Curţii de Conturi slovene şi aliat al premierului Robert Golob (grupul liberal). În prezent, comisarul sloven Janez Lenarčič se ocupă de ajutorul umanitar şi gestionarea crizelor. Portofoliul dorit de Slovenia ar trebui să fie legat de democraţie, finanţe sau concurenţă.
Şi din Spania vine tot un singur nume: Teresa Ribera, ministru al tranziţiei ecologice şi, pentru o vreme, vicepremier în guvernul spaniol condus de socialişti. Ea este, de asemenea, candidat principal pentru alegerile europene (Partidul Socialiştilor Europeni).
Nu este clar ce post de comisar îşi doreşte Suedia în viitorul executiv de la Bruxelles. În prezent, are comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Numele vehiculate pentru viitoarea propunere de comisar a Suediei sunt: Jessika Roswall (ministrul afacerilor europene) – liberali, Carl Bildt (fost prim-ministru) – liberali, Tomas Tobé – Partidul Popular European.
Ungaria l-a putea păstra pe actualul comisar pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, pentru că doreşte tot portofoliul extinderii.
Un alt nume vehiculat este Enikő Győri, eurodeputată, care are şi ea oarecare şanse de a obţine postul.
Győri, care candidează pe locul 9 pe lista Fidesz pentru Parlamentul European, ar putea fi o alegere sensibilă în contextul în care Ungaria se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a UE, în iulie.