Declarațiile lui Donald Trump alimentează ideile revizioniste. Un politician olandez propune desființarea Belgiei

Declarațiile lui Donald Trump privind anexarea Canadei și a Groenlandei sunt de natură să alimenteze imaginația revizioniștilor din lumea întreagă. Și nu este vorba despre Vladimir Putin, Xi Jinping sau Viktor Orban sau alt dictator, ci un oficial olandez.

Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez Martin Bosma a propus ambasadorului Franţei în Olanda, ca cele două state să împartă Belgia. Discuția a avut loc la un pahar cu băutură, în marja unui dineu. Chiar și așa, politicianul olandez nu a retractat informația, după cum relatează Le Figaro care citează presa olandeză și belgiană.

„Olanda vrea ca Flandra să i se alăture. Valonia se va putea duce la Franţa”, i-a spus politicianul olandez ambasadorului François Alabrune.

Martin Bosma, în vârstă de 60 de ani, este preşedintele celei de a Doua Camere a Strărilor Generale. El este membru al Partidului Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, înfiinţat de către Geert Wilders.

„Într-o seară ca asta vorbim despre politică şi lucruri care s-ar putea întâmpla, da”, a confirmat el, citat de cotidianul belgian La Libre.

Proiectul desființării Belgiei nu este nou

Acest proiect al „Olandei Mari”, este în concordanţă cu declaraţiile lui Geert Wilders, după cum relatează presa belgiană. Ideea anexării Flandrei de către Olanda este foarte populară în rândul membrilor Partidului Vlaams Belang, o formaţiune flamandă de extremă dreapta, care se pronunţă în favoarea unui stat flamand independent.

Belgia este caracterizată prin diversitate culturală și lingvistică, fiind formată, în principal, din două mari regiuni, Flandra, în nord, unde se vorbește olandeză (flamandă), și Valonia, în sud, unde se vorbește franceză. Diferențele culturale și lingvistice au dus la tensiuni între politicienii proveniți din cele două regiuni. În acest context, o serie de analiști și politicieni au speculat că Belgia s-ar putea diviza, iar Flandra ar putea alege să se unească cu Olanda. Asta în vreme ce Valonia ar putea fi absorbită de Franța.

În Flandra, identitatea flamandă este foarte puternică, iar sentimentul de autonomie a crescut în ultimele decenii mulțumită și unor partide extremiste, separatiste precum Nieuw-Vlaamse Alliantie (N-VA). Acestea promovează federalismul extins sau chiar independența Flandrei. Regiunea este mai dezvoltată economic, iar acest lucru alimentează frustrările flamanzilor care cred că contribuie mai mult la bugetul național decât primesc.

De cealaltă parte, Valonia, regiune tradițional industrială, a cunoscut un declin economic în ultimele decenii. De-a lungul vremii, au fost voci care au sugerat o eventuală anexare de către Franța, mai ales în perioadele crizelor politice belgiene. Aici ar mai fi de menționat că Bruxelles, capitala națională și sediul instituțiilor europene, este un oraș francofon aflat în Flandra, iar acest lucru complică orice posibilă separare. Orașul are un statut special și joacă un rol esențial în menținerea echilibrului dintre Flandra și Valonia.