Hantavirusul este foarte diferit de COVID-19. Poate provoca o nouă pandemie? Ce spun specialiștii

Este hantavirusul următorul COVID? Un focar de infecție apărut la bordul unei nave de croazieră care a navigat în Antarctica a atras atenția autorităților sanitare internaționale, după ce mai mulți pasageri au fost infectați cu virusul Andes, un tip rar de hantavirus transmis în principal de rozătoare. Bilanțul include nouă cazuri confirmate sau suspecte și trei decese, ceea ce a determinat monitorizarea pasagerilor în mai multe state.

Este hantavirusul următorul COVID? Ce este virusul Andes și cum se transmite

Virusul Andes face parte din familia hantavirusurilor, agenți patogeni purtați de rozătoare. Infectarea oamenilor are loc, de regulă, prin inhalarea unor particule contaminate provenite din urina, saliva sau excrementele animalelor infectate, informează The Conversation.

Spre deosebire de alte hantavirusuri, virusul Andes este considerat singurul pentru care a fost demonstrată transmiterea de la om la om, însă specialiștii subliniază că acest lucru se întâmplă rar și în condiții specifice.

Transmiterea interumană presupune contact apropiat, spații aglomerate și slab ventilate, precum și o expunere de durată — condiții care, potrivit experților, au existat la bordul navei MV Hondius.

Poate deveni virusul Andes o nouă pandemie?

Specialiștii spun că scenariul unei pandemii este puțin probabil. Spre deosebire de SARS-CoV-2, care se transmitea foarte ușor prin aer, virusul Andes are nevoie de un context mult mai restrictiv pentru a se răspândi între oameni.

Din acest motiv, până acum au fost înregistrate doar focare punctuale, fără extindere la scară globală.

Datele disponibile arată că, în 2025, opt țări din America au raportat 229 de cazuri și 59 de decese provocate de hantavirusuri americane. Deși infecțiile pot fi severe, ele rămân extrem de rare.

Este hantavirusul următorul COVID? Care sunt simptomele infecției cu virusul Andes

Debutul bolii poate semăna cu o infecție virală obișnuită, cu simptome precum:

• febră
• dureri de cap
• dureri musculare
• greață
• stare accentuată de oboseală

În unele situații, boala poate evolua spre sindrom pulmonar hantavirus, o complicație severă care afectează respirația și poate deveni fatală.

Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot avea o rată de mortalitate de până la 50%, în timp ce variantele identificate în Europa și Asia sunt, în general, asociate cu forme mai puțin letale.

Există tratament sau vaccin?

În prezent, nu există un tratament antiviral specific și nici un vaccin autorizat împotriva virusului Andes. Tratamentul constă în susținerea funcțiilor vitale, în special a respirației, și în gestionarea eventualelor complicații cardiace sau renale.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă monitorizarea persoanelor expuse timp de 42 de zile după ultimul contact posibil cu virusul. În Australia, autoritățile au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați.

Între timp, cercetătorii au reușit să secvențieze rapid genomul complet al virusului, punând informațiile la dispoziția comunității științifice internaționale.