Vetoul exprimat de Ungaria asupra unui împrumut major destinat Ucrainei a reaprins dezbaterea privind modul în care Uniunea Europeană ia decizii în momente de criză. Subiectul a dominat prima vizită la Bruxelles a noului premier olandez, care a cerut schimbări structurale.
Blocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, decisă în ultimul moment de Budapesta, a fost descrisă drept un semnal de alarmă pentru funcționarea Uniunii. În opinia lui Rob Jetten, situația arată limitele regulii unanimității în dosarele strategice.
„Noul guvern olandez este în favoarea renunțării la unanimitate în luarea deciziilor la nivel european”, a declarat Jetten, subliniind că actualul sistem blochează reacțiile rapide. El a adăugat că „nu le putem explica alegătorilor noștri că Europa este uneori mult prea echilibrată în reacțiile la problemele importante”.
În decembrie, cei 27 de lideri europeni ajunseseră la un compromis delicat, după negocieri dificile privind regulile bugetare ale Uniunii. Ungaria, Slovacia și Cehia promiseseră sprijinul necesar, în schimbul scutirii de la participarea la împrumutul comun.
Prin blocarea finală a mecanismului, Viktor Orban este acuzat de oficiali europeni că a încălcat principiul cooperării loiale. „Dacă se ajunge la un acord politic la nivelul Consiliului, ne așteptăm ca fiecare stat membru să respecte acest acord”, a spus Jetten.
Olanda solicită, prin noul program de guvernare, simplificarea procedurii Articolului 7, care poate suspenda dreptul de vot al statelor ce încalcă statul de drept. Ungaria se află sub această procedură de ani de zile, fără consecințe concrete.
În paralel, Jetten a insistat asupra urgenței sprijinirii Kievului. „Este absolut necesar să sprijinim Ucraina în lunile următoare”, a afirmat premierul, avertizând că reducerea ajutorului american pune o presiune suplimentară pe Europa.
Vetoul Ungariei este legat direct de oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată după un atac cu drone, potrivit Kievului. Orban susține însă că Volodimir Zelenski ar fi închis deliberat conducta „din motive politice”.
Prinsă între poziții divergente, Comisia Europeană a cerut atât repararea conductei, cât și ridicarea vetoului. „Ne așteptăm ca Comisia Europeană să rezolve această problemă”, a declarat Jetten, deschizând ușa unor misiuni de verificare.
Printre primele dosare sensibile pentru noul premier se află și extinderea Uniunii, un subiect față de care Olanda a fost tradițional rezervată. Zelenski a sugerat anul 2027 ca reper posibil pentru aderarea Ucrainei.
Jetten a cerut prudență, afirmând că extinderea trebuie analizată „dintr-o perspectivă geopolitică”, dar fără a grăbi pași care ar putea afecta esența proiectului european.