Președintele Serbiei, anchetat în dosarul „Vânătoare de oameni”. Care a fost rolul lui Aleksandar Vucic

Președintele Serbiei, anchetat în dosarul Vânătoare de oameni. Care a fost rolul lui Aleksandar Vucic
Sursă foto: The Guardian

Apar noi detașii în dosarul „Vânătoare de oameni la Sarajevo”. Un jurnalist croat a depus o plângere la procurorii din Milano împotriva președintelui sârb Aleksandar Vucic, acuzându-l de legături cu fenomenul din anii ’90 în care cetățeni străini ar fi plătit pentru a trage asupra civililor.

Președintele Serbiei, implicat în „Vânătoare de oameni la Sarajevo”

Jurnalistul croat Domagoj Margetic a postat pe rețelele de socializare dovezi conform cărora Vučić, pe atunci un tânăr voluntar, era prezent la unul dintre posturile militare din Sarajevo de unde, potrivit martorilor, cetățeni străini și unități ultranaționaliste sârbe trăgeau și ucideau civili în ceea ce a fost descris ca un macabru „safari turistic”.

Domagoj Margetić a depus și plângere împotriva lui Vučić la procurorii italieni care anchetează cazul.

Vucic a negat în trecut că ar fi tras vreodată asupra orașului, numind asemenea acuzații manipulări politice, dar nu a comentat noile afirmații.

Cum se vânau oameni în Sarajevo

Ancheta a pornit de la o plângere legală depusă de Ezio Gavazzeni, un scriitor din Milano care a adunat dovezi cu privire la posibila implicare a unor cetățeni italieni în uciderea civililor din Sarajevo în timpul asediului din anii 1992- 1996.

Turiști din Italia și alte țări ar fi plătit soldați ai armatei conduse de Radovan Karadzic pentru a fi duși să tragă în civili pe străzile din Sarajevo.

Gavazzeni a spus că a citit pentru prima dată articole despre presupușii turiști lunetiști în presa italiană din anii 1990, dar abia după ce a vizionat Sarajevo Safari , un documentar din 2022 al regizorului sloven Miran Zupanič, a început să investigheze mai amănunțit.

Peste 10.000 de oameni au fost uciși la Sarajevo de bombardamente și foc de lunetist între 1992 și 1996, în cel mai lung asediu din istoria modernă, după ce Bosnia și Herțegovina și-a declarat independența față de Iugoslavia.